Chișinăul a găzduit, pe 30 aprilie 2026, conferința științifică internațională „Libertatea de conștiință: dimensiuni etice, juridice, politice”, un eveniment de amploare care a reunit experți din Republica Moldova, România, Anglia și Statele Unite ale Americii.
Evenimentul a fost organizat de Asociația „Conștiință și Libertate” din Republica Moldova, în parteneriat cu Departamentul Relații Oficiale și Libertate Religioasă (IRLA) din SUA, Academia de Științe a Moldovei și Universitatea de Stat din Moldova, prin intermediul mai multor instituții academice: Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Școala Doctorală Științe Juridice și Economie și Colegiul Universitar Newbold, Anglia.
Conferința s-a desfășurat în Sala Polivalentă a Universității de Stat din Republica Moldova și a reunit oameni de știință, cadre universitare, experți, funcționari publici și lideri de opinie interesați de protejarea și promovarea libertății de conștiință în societatea contemporană.
Dialog academic și dezbateri interdisciplinare
Lucrările conferinței au fost moderate de Nina Corcinschi, director al Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Victor Juc, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice și Andrei Moldovanu, președintele Asociației „Conștiință și Libertate”.
Invitații de onoare au abordat tema libertății de conștiință din perspective multiple — istorică, juridică, socială și politică.
Igor Șarov, prorector al Universității de Stat din Moldova, a analizat impactul regimurilor totalitare asupra libertății umane, subliniind efectele de durată ale sistemelor opresive asupra conștiinței individuale.
La rândul său, Nelu Burcea, director al Departamentului Relații Oficiale și Libertate Religioasă (SUA), a evidențiat diferența dintre influențarea și impunerea convingerilor asupra individului, subliniind că statul nu poate impune credința prin lege. În acest context, el a făcut referire la Thomas Jefferson, unul dintre autorii Declarației de Independență a SUA, care considera libertatea religioasă un drept fundamental al omului.
Provocări contemporane: pandemie, dezinformare și inteligență artificială
Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății din România, a abordat dificultățile întâmpinate de autorități în perioada pandemiei în asigurarea echilibrului între restricțiile sanitare și dreptul la libertatea religioasă. Acesta a atras atenția și asupra impactului dezinformării din mediul online, care poate afecta capacitatea indivizilor de a lua decizii informate.
Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, a subliniat rolul fundamental al libertății de conștiință în educație, afirmând că lipsa acesteia poate reduce individul la o simplă „mașină funcțională”.
Într-o intervenție online, Bogdan Ciucă, președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților din România, a atras atenția asupra influenței tot mai mari a inteligenței artificiale asupra formării convingerilor și a libertății individuale.
Exemple practice și perspective internaționale
Un exemplu concret de coexistență pașnică bazată pe toleranță religioasă a fost prezentat de Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni (Suceava), care a evidențiat modul în care diversitatea religioasă poate deveni un factor de stabilitate socială.
Printre ceilalți vorbitori s-au numărat Titus Corlățean, senator și președinte al Comisiei de politică externă a Senatului României, Sergiu Macovei, Felicia Bogdan, Elie Henry și Andy Im, reprezentanți ai Departamentului Relații Oficiale și Libertate Religioasă din SUA.
De asemenea, Dan Șerb, rector al Colegiului Universitar Newbold (Marea Britanie), a discutat despre menținerea libertății de conștiință într-un context global marcat de diviziuni religioase și sociale.
În plan educațional și socio-economic, Valentina Tonu a abordat tema libertății de conștiință în curriculumul școlar, iar Veaceslav Ioniță a definit libertatea de conștiință drept „un capital invizibil al unei societăți prospere”.
Un mesaj comun: libertatea de conștiință, fundament al societății democratice
Participanții la conferință au subliniat că libertatea de conștiință rămâne un pilon esențial al democrației, fiind strâns legată de respectarea drepturilor fundamentale ale omului, de educație și de capacitatea societăților de a gestiona diversitatea.
Evenimentul a oferit o platformă de dialog interdisciplinar și internațional, reafirmând importanța protejării libertății de conștiință într-o lume marcată de schimbări rapide, provocări tehnologice și tensiuni sociale.
