BIBLIA LA RAND: NUMERI 1 – 3
„Lasă-mă, Te rog, să trec şi să văd ţara aceea bună de dincolo de Iordan, munţii aceia frumoşi şi Libanul!” Dar Domnul S-a mâniat pe mine din pricina voastră şi nu m-a ascultat. Domnul mi-a zis: „Destul! Nu-Mi mai vorbi de lucrul acesta.” (Deuteronom 3,25.26)
Inainte să îi încredinţeze lui Iosua poziţia de conducător vizibil al lui Israel, Moise a primit porunca de a repeta înaintea israeliţilor istoria eliberării lor din Egipt, experienţele din pustie şi evenimentul prezentării celor Zece Porunci.
Moise a recapitulat evenimentele din ultimii patruzeci de ani şi poporul l-a ascultat cu o încredere înnoită. Acum, oamenii au înţeles că neîncrederea şi mândria, ambiţia şi egoismul lor i-au făcut să fie nepregătiţi să Îl reprezinte pe Domnul lor când ar fi trebuit să ia în stăpânire Canaanul şi că întârzierea n-a fost din cauza lui Dumnezeu, ci a lor.
De asemenea, Dumnezeu i-a permis lui Moise să privească departe, în viitor, la scenele teribile ale prăbuşirii lui Israel ca naţiune şi la distrugerea Ierusalimului de către armatele romane. Moise şi-a încheiat cuvântarea cu câteva versuri sacre – o cântare pe care le-a cerut israeliţilor să o memoreze şi să îi înveţe şi pe copiii lor să o cânte. Părinţii trebuiau să imprime cuvintele acestei cântări în mintea sensibilă a copiilor lor, astfel ca ei să nu le uite niciodată.
Un gând inspirat: „După ce Moise a repetat Legea înaintea tuturor, a încheiat şi lucrarea de a scrie toate legile, rânduielile şi poruncile date de Dumnezeu, precum şi rânduielile privitoare la jertfe. Cartea care cuprindea toate acestea a fost încredinţată câtorva slujbaşi, iar pentru a fi păstrată cu şi mai multă grijă, a fost aşezată lângă chivotul mărturiei. Marele conducător încă se mai temea că poporul se va îndepărta de Dumnezeu. Într-o cuvântare deosebit de solemnă şi impresionantă, el le-a înfăţişat binecuvântările care le vor reveni dacă ascultă de Dumnezeu, cum şi blestemele ce vor veni dacă se abat de la El.” (Patriarhi şi profeţi, pag. 466)
Mesajul zilei: Dumnezeu ne-a încredinţat responsabilitatea solemnă de a le împărtăşi copiilor şi nepoţilor noştri marile adevăruri ale intervenţiei Sale în istoria bisericii din vremea sfârşitului.