„Cine asupreşte pe sărac batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit cinsteşte pe Ziditorul său.” (Proverbele 14:31)
Oare chiar sunt săracii un motiv divin de cercetare a celor aleşi? Viv Grigg, din Noua Zeelandă, s-a simţit atât de mişcat de solidaritatea lui Isus faţă de săraci, încât s-a mutat din ţinutul său natal – o zonă muntoasă maiestuoasă din sudul Pacificului – chiar în mijlocul decăzut al oraşului Manila, cu locuinţe înghesuite şi mizere, însăilate din carton şi tinichea. Într-o zi, sub acoperişul îndoit al cocioabei sale, Viv se afla cu un prieten şi copia de mână, pe cartonaşe albe, orice verset din Biblie pe care îl găsea despre săraci. Patru ani le-a purtat cu el, meditând zi şi noapte la solidaritatea neştirbită, necompromisă a lui Dumnezeu faţă de săraci. În Scriptură, Viv Grigg a identificat 245 de referiri la săraci. Iată numai câteva:
„Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor şi pe orfanul lipsit de sprijin. Binecuvântarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei” (Iov 29:12,13).
„Nu plângeam eu pe cel amărât? N-avea inima mea milă de cel lipsit?” (Iov 30:25).
„Întotdeauna vor fi săraci în ţară; de aceea îţi dau porunca aceasta: «Să-ţi deschizi mâna faţă de fratele tău, faţă de sărac şi faţă de cel lipsit din ţara ta»” (Deuteronomul 15:11).
„Cine are milă de sărac împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea” (Proverbele 19:17).
„Religia curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor şi să ne păzim neîntinaţi de lume. Fraţii mei, să nu ţineţi credinţa Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutând la faţa omului. Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur şi cu o haină strălucitoare şi intră şi un sărac îmbrăcat prost şi voi puneţi ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare şi-i ziceţi: «Tu şezi în locul acesta bun!» şi apoi ziceţi săracului: «Tu stai acolo în picioare!» sau: «Şezi jos la picioarele mele!», nu faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă şi nu vă faceţi voi judecători cu gânduri rele? Ascultaţi, preaiubiţii mei fraţi: n-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia, ca să-i facă bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei pe care a făgăduit-o celor ce-L iubesc?” (Iacov 1:27 – 2:5).
Deşi acestea sunt doar o mostră din cele 245 de referinţe biblice despre săraci şi nevoiaşi, este evident că Scriptura promovează solidaritatea divină neobosită cu cei oropsiţi, flămânzi, săraci şi goi. Cu siguranţă, atunci când, la sfârşitul timpului, Dumnezeu îi cheamă pe cei aleşi, în fruntea priorităţilor lucrării pe care le-o încredinţează trebuie să fie săracii. Cunoşti pe cineva de pe lista de priorităţi a lui Dumnezeu?