„Pe când erau pe drum, un om I-a zis: «Doamne, Te voi urma oriunde vei merge.» Isus i-a răspuns: «Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi, dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul.»” (Luca 9:57,58)
Toată lumea iubeşte campionii. Timp de mulţi ani, cel mai renumit locuitor al localităţii noastre, Berrien Springs, a fost un om pe care lumea l-a numit „campion” de mai multe ori. Ajuns pensionar, Muhammad Ali a locuit cu mica sa familie în vecinătatea noastră. Odată am vizitat locul său de antrenament dintr-un vechi hambar renovat. Deasupra echipamentului, se aflau reviste din toată lumea lăudându-i performanţele sportive. Deşi acum suferă de maladia Parkinson, Ali poartă încă o scânteie în ochi şi o inimă caldă pentru oameni.
Însă adevăratul campion este cunoscut printr-o citire atentă a evangheliilor. Luca Îl descrie pe Isus în mod intenţionat drept un mare campion al săracilor. Odată am urmărit relatările lui Luca despre solidaritatea lui Isus faţă de cei săraci şi nevoiaşi. Fă-o şi tu – vei descoperi dovezile inconfundabile ale chemării Sale.
Viv Grigg, pe care l-am cunoscut ieri, a scris o carte despre viaţa şi lucrarea sa în sărăcăciosul oraș Manila. În cartea aceasta, Companion to the Poor (Tovarăş pentru săraci), el a făcut o observaţie provocatoare: „Unde poate fi Isus găsit şi cunoscut astăzi? Ca să-L găseşti, trebuie să mergi acolo unde este. Nu a spus El: Acolo unde sunt Eu vor fi şi slujitorii Mei? O asemenea căutare ne conduce invariabil în inima sărăciei. Pentru că Isus merge întotdeauna în locul celei mai adânci nevoi. Acolo unde este suferinţă, Se află şi El, îngrijind rănile. Compasiunea Sa veşnică Îl poartă spre nevoia omului. Acolo unde este nedreptate, Se află şi El. Dreptatea Lui o cere. El nu sălăşluieşte pe marginea problemelor. El Se implică întotdeauna în lupta cu forţele cele mai feroce ale răului şi întunericului. În noaptea aceea, în coliba dărăpănată… sufletul meu a găsit odihna. Nu puteam întoarce spatele chemării lui Dumnezeu. Trebuie să predic Evanghelia săracilor” (p. 22).
Oare tu şi eu nu avem o asemenea misiune? Întrucât Isus este Domnul nostru, biserica noastră, ce propovăduieşte „adevărul prezent” al lui Dumnezeu pentru generaţia din urmă, trebuie să susţină şi prezenţa vindecătoare a lui Hristos printre săraci, asupriţi, marginalizaţi şi suferinzi, atât în oraşele de aproape, cât şi în cele de departe. Cum ar putea cei aleşi să se concentreze doar asupra vorbirii, când săracii de lângă ei Îi sunt atât de dragi lui Dumnezeu?