Pentru studiul din această săptămână, citeşte: Ioan 1:1-3; Matei 12:1-5; Luca 4:16-21; Ioan 5:16,17; Matei 24:20.
Sabat după-amiazăTextul de memorat: „Apoi le-a zis: «Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat; aşa că Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.»” (Marcu 2:27,28)
Când a fost acuzat de conducătorii religioşi din vremea Sa de nerespectarea zilei de odihnă, Isus Hristos a subliniat de fiecare dată autoritatea Sa ca Domn al Sabatului (Matei 12:8; Marcu 2:28; Luca 6:5) şi a arătat cum ar trebui păzit Sabatul.
Şi noi ne confruntăm în prezent cu această problemă a păzirii „corecte” a Sabatului. Pe lângă aceasta, ne confruntăm cu credinţa larg răspândită că duminica ar fi ziua de odihnă adevărată. Susţinătorii duminicii nu găsesc însă niciun argument în Evanghelii în favoarea păzirii primei zile a săptămânii. Controversele din Evanghelii pe tema Sabatului nu aveau nicio legătură cu ziua în care ar trebui să ne odihnim, ci, mai degrabă, cu modul în care ar trebui să păzim ziua de odihnă. Faptul că sâmbăta rămâne în continuare ziua de odihnă a lui Dumnezeu nu a fost pus la îndoială de Domnul Isus nici în timpul vieţii Sale şi nici chiar după moartea şi învierea Sa.
Săptămâna aceasta vom discuta mai întâi despre rolul Domnului Hristos de Creator şi Domn al Sabatului, ne vom opri apoi asupra exemplului şi învăţăturilor Sale privitoare la păzirea Sabatului şi, în final, ne vom îndrepta atenţia asupra Sabatului aşa cum este el reflectat în învăţăturile Sale şi în exemplul dat de ucenicii Săi după înviere.