1. Ce aflăm din Matei 5:17-19 despre atitudinea Domnului Isus faţă de Lege?Cuvântul „Lege” denumeşte de regulă primele cinci cărţi ale Bibliei (cunoscute şi sub numele de Pentateuh sau Tora), însă, în acest caz, contextul pare a indica faptul că Domnul Isus Se referea mai întâi de toate la Cele Zece Porunci. De aceea, când a spus că nu a venit „să strice” Legea, El a spus de fapt: „Nu am venit să anulez sau să desfiinţez Cele Zece Porunci.” Sensul acestei afirmaţii este foarte limpede şi sugera probabil ideea că aceia care „stricau” Legea erau conducătorii religioşi, deoarece îi diminuau importanţa prin faptul că o puneau în umbra tradiţiei (Matei 15:3,6). Spre deosebire de aceştia, El a venit „să împlinească” Legea, să scoată la lumină sensul ei adânc, oferindu-ne un exemplu de ascultare desăvârşită de voinţa lui Dumnezeu. (Vezi Romani 8:3,4.)
2. Citeşte Faptele 7:38. Cine este acest Înger care i-a vorbit lui Moise pe Sinai? (Vezi Isaia 63:9; 1 Corinteni 10:4). De ce este important acest fapt?
„Hristos nu a fost numai conducătorul evreilor în pustie (…), ci şi Acela care i-a dat lui Israel Legea. În mijlocul slavei de pe Sinai, Hristos a anunţat în auzul întregului popor cele zece precepte ale Legii Tatălui Său. El a fost Cel care i-a dat lui Moise Legea scrisă pe tablele de piatră.” – Ellen G. White, Patriarhi şi Profeţi, p. 366
Faptul că Domnul Hristos Însuşi i-a dat lui Moise Legea pe Muntele Sinai ne determină să privim Legea cu seriozitate. De asemenea, faptul că El Şi-a luat timp să o explice în detaliu, după cum se arată în Evanghelii, ne convinge de importanţa ascultării de ea. Nu putem găsi în învăţăturile Sale şi nici în viaţa Sa nimic care să ne dea de înţeles că Decalogul nu ar mai trebui respectat de creştini.
Legea mai este încă valabilă în dreptul tuturor oamenilor, dar nu ea ne mântuieşte. (Vezi Galateni 3:21.) Care este relaţia dintre Lege şi har?