Ellen G. White, Mărturii, vol. 5, capitolul „Unitatea creştină”, p. 236-248; Mărturii, vol. 8, capitolul „Una cu Hristos în Dumnezeu”, p. 239-243.„Unirea înseamnă putere; dezbinarea înseamnă slăbiciune. Atunci când sunt uniţi, aceia care cred adevărul prezent exercită o influenţă foarte mare. Satana ştie bine lucrul acesta. El nu a fost niciodată mai hotărât ca acum să facă fără efect adevărul lui Dumnezeu prin producerea de supărări şi de disensiuni în poporul Domnului.” – Ellen G. White, Mărturii, vol. 5, p. 236
„Ar trebui să ne străduim să gândim bine despre toţi oamenii, în special despre fraţii noştri de credinţă, până la proba contrarie. Nu ar trebui să dăm repede crezare zvonurilor. Ele sunt de multe ori rodul invidiei sau al neînţelegerii ori pot apărea din cauza exagerării sau a dezvăluirii parţiale a faptelor.” – Ibidem, p. 58
Întrebări pentru discuţie
1. Ce atitudine ai faţă de cei care, deşi au o doctrină diferită de a ta, sunt amabili, înţelegători şi iubitori? Ce atitudine ar trebui să ai faţă de ei? Pe de altă parte, ce atitudine ai faţă de cei care, deşi susţin aceleaşi doctrine ca tine, sunt aspri, critică şi sunt lipsiţi de iubire?
2. Cât de bine este menţinută unitatea în biserica creştină? Ce părere crezi că au cei de altă religie decât cea creştină faţă de unitatea sau lipsa ei din cadrul creştinismului?
3. Domnul Isus ne învaţă să îi iertăm pe cei care ne-au greşit. Dar ce facem dacă ei nu regretă fapta şi nu ne cer iertare? Ce atitudine să avem faţă de ei?
4. Care este relaţia dintre dragoste şi disciplină?
5. Mişcarea ecumenică declară că încearcă să realizeze unitatea pentru care S-a rugat Domnul Hristos. Din ce motive nu ne alăturăm ei (în afară de cele legate de evenimentele din zilele finale)?
6. „Ar trebui să ne străduim să gândim bine despre toţi oamenii, în special despre fraţii noştri de credinţă, până la proba contrarie.” Cum să înţelegem această afirmaţie, mai ales dacă ţinem seama de natura căzută a omului?