Ellen G. White, Calea către Hristos, capitolul „Consacrarea”, p. 43-48; Hristos, Lumina lumii, capitolul „Nicodim”, p. 167-177.
„Lupta împotriva eului este cea mai mare bătălie dusă vreodată. Cedarea eului, predarea totală înaintea voinţei lui Dumnezeu, presupune o luptă; dar sufletul trebuie să se supună lui Dumnezeu înainte de a putea fi reînnoit în sfinţenie.” – Ellen G. White, Calea către Hristos, p. 43
„Noi nu putem să păstrăm eul personal şi să fim totodată umpluţi cu plinătatea lui Dumnezeu. Trebuie să ne golim de noi înşine. Dacă, în cele din urmă, vom reuşi să câştigăm cerul, vom reuşi numai prin renunţare la noi înşine şi prin primirea gândului, spiritului şi voinţei lui Hristos Isus.” – Ellen G. White, In Heavenly Places, p. 155
„Când ia inima în stăpânire, Duhul lui Dumnezeu transformă viaţa. Gândurile păcătoase sunt înlăturate, faptele rele sunt părăsite, iubirea, umilinţa şi pacea iau locul mâniei, invidiei şi certurilor. Bucuria ia locul întristării, iar faţa oglindeşte lumina cerească. (…) Binecuvântarea vine atunci când sufletul I se predă prin credinţă lui Dumnezeu. Apoi, acea putere pe care nici un ochi omenesc nu o poate vedea creează o făptură nouă, după chipul lui Dumnezeu.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, p. 173
Întrebări pentru discuţie
1. Care este experienţa ta în ce priveşte rămânerea în Hristos? Ce se întâmplă când păstrezi relaţia cu Domnul Hristos? Dar când nu o păstrezi?
2. Cum îţi poţi păstra credinţa în Dumnezeu şi în făgăduinţele Sale chiar şi atunci când cererile tale nu primesc răspunsul aşteptat? De care adevăruri trebuie să ţinem cont în aceste situaţii?
3. De ce suntem îndemnaţi să ne lepădăm de noi înşine în fiecare zi? Cum ar arăta viaţa ta dacă nu te-ai lepăda de eul personal? Ar mai semăna ea cu viaţa Mântuitorului nostru?