Pentru studiul din această săptămână, citeşte: Luca 2:21-24; 41-52; Exodul 13:2,12; Matei 17:24-27; Ioan 8:1-11; Deuteronomul 22:23,24.Sabat după-amiază
Textul de memorat: „Căci, dacă aţi crede pe Moise, M-aţi crede şi pe Mine, pentru că el a scris despre Mine.” (Ioan 5:46)
Mulţi creştini au crescut cu ideea că Domnul Isus ar fi avut o atitudine negativă faţă de religia iudaică. Din nefericire, această idee nu a făcut decât să hrănească antisemitismul de-a lungul secolelor. Este adevărat că Isus a vorbit deschis împotriva abuzurilor religiei, însă El nu a vorbit împotriva religiei mozaice, deoarece, în definitiv, El Însuşi o adusese la existenţă!
Relatările din Evanghelii despre viaţa şi activitatea Sa arată că El era un evreu credincios, care a purtat toate semnele caracteristice culturii iudaice din momentul naşterii şi până în ultima săptămână a vieţii Sale în trup omenesc.
Ca orice evreu din primul secol, Domnul Isus era răspunzător în faţa legii mozaice. Fiind crescut de părinţi evrei credincioşi, El a preţuit în întregime moştenirea Sa pământească, moştenire care îşi avea rădăcinile în providenţa divină. El a ştiut că Dumnezeu Însuşi îl inspirase pe Moise să scrie aceste legi cu scopul de a crea o societate care să reflecte voinţa Sa şi care să fie un far călăuzitor pentru popoare. El a ascultat cu credincioşie de litera legii. De la circumcizie la suirea la templu, la vârsta de doisprezece ani, de la participarea la sărbători la atitudinea faţă de taxe, Isus a rămas fidel unui sistem despre care ştia că avea să-şi găsească împlinirea în moartea Sa şi în slujirea Sa în cer.
Săptămâna aceasta, vom studia legile pe care le-a respectat Domnul Isus în timpul vieţii Sale pe pământ.
Un proiect pentru inima ta
Pentru meditaţie şi rugăciune
„Părinţi, fiţi buni şi blânzi cu copiii voştri, şi ei vor învăţa blândeţea.”
– Ellen G. White, Îndrumarea copilului, p. 142