„Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui… Fiindcă mirele zăbovea, au aţipit toate şi au adormit.” (Matei 25:1-5)Coordonate: Albuquerque, New Mexico. În ultimii şaisprezece ani, Patricia White Bull, în vârstă de 42 de ani, dormise fără întrerupere, fără vreun moment de luciditate. Medicii nu îşi puteau explica de ce alunecase în starea aceea catatonică la naşterea celui de-al patrulea copil. De-a lungul anilor, soţul şi copiii veneau şi plecau, însă Patricia dormea dusă. Până când, cu ocazia unui Crăciun, s-a trezit deodată – aceasta este o întâmplare adevărată. Îţi poţi imagina bucuria dezlănţuită a regăsirii! Am putea să-i dăm titlul: „O femeie se întoarce la viaţă după un somn de mai mulţi ani.”
Nu acesta poate fi şi titlul pildei celor zece fecioare? Aşa cum indică textul de astăzi, toate cele zece au adormit în timp ce aşteptau sosirea mirelui. Deci nu somnul a fost criteriul care le-a împărţit în înţelepte şi neînţelepte. În povestirea lui Isus, uleiul sau lipsa acestuia a contat pentru evaluarea tinerelor. Cele înţelepte îşi puseseră deoparte o rezervă de ulei preţios, pe când celelate au uitat acest aspect. Şi, când mirele a venit pe neaşteptate, cele neînţelepte au rămas în întuneric, fără uleiul necesar pentru a-şi lumina calea.
Combustibilul din Orientul Mijlociu este o rezervă naturală preţioasă, pe care toată lumea şi-o doreşte! Însă, în Scriptură, uleiul este adesea un simbol al Duhului Sfânt. El întreţine focul divin, El este balsamul ungerii divine. Şi, dacă lampa, adică viaţa ta, este umplută de El, flacăra strălucitoare a dragostei lui Dumnezeu radiază din sufletul tău în întunericul din jur.
Vestea bună este că nu trebuie să fim prinşi fără uleiul Său, asemenea fecioarelor neînţelepte. „Trecerea vremii nu a adus nicio schimbare în ce priveşte făgăduinţa dată de Hristos la despărţire, de a trimite Duhul Sfânt ca reprezentant al Său. Nu din pricina vreunei restricţii din partea lui Dumnezeu bogăţiile harului Său nu se revarsă pe pământ asupra oamenilor… Dacă ar voi, ar fi cu toţii umpluţi cu Duhul Sfânt” (Faptele apostolilor, p. 50, sublinierea autorului). Ne întâlnim din nou cu aceeaşi asigurare – Darul este al nostru dacă Îl cerem. Chiar dacă biserica în care te afli pare cufundată adânc în somn, nu dispera. Nu trebuie să aştepţi până la revărsarea finală a ploii târzii pentru a primi Duhul Sfânt. Deschide-ţi larg uşile inimii şi ale vieţii chiar acum şi dăruieşte-te cu totul lui Isus. Darul este al tău, îţi va umple inima. Cine ştie? Poate vei fi tu cel plin de Duh, pe care Dumnezeu îl va folosi pentru redeşteptarea bisericii la sosirea Mirelui!