Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului şi ca pasărea din mâna păsărarului! (Proverbele 6:5)
Prinderea păsărilor vii este o adevărată ştiinţă. Pentru a captura o pasăre vie, păsărarul foloseşte o pasăre-momeală din aceeaşi specie şi cu un glas deosebit de atrăgător. Observă dinainte locul unde obişnuiesc să vină păsările şi comportamentul lor. În ziua decisivă, soseşte înainte de răsărit, aşază colivia cu pasărea-momeală într-un loc favorabil, apoi se camuflează şi aşteaptă. Atunci intră în rol pasărea-momeală. Începe să-şi facă simţită prezenţa prin diverse triluri, iar păsările libere vin în preajma coliviei, atrase de chemările ei. Cele mai curioase se apropie tot mai mult, până când vreuna dintre ele intră în capcană şi este prinsă. Atunci, păsărarul iese din ascunzătoare, o ia şi o pune într-o altă colivie pentru a o vinde sau pentru a o expune. Nu va mai fi niciodată liberă, decât dacă vreun cumpărător milos o cumpără şi-i dă drumul.
Ceva asemănător se întâmplă şi în domeniul spiritual. Diavolul, asemenea unui păsărar experimentat, a studiat atent comportamentul oamenilor şi ştie cum să-i prindă pe cei vulnerabili în capcana sa. Pentru unii, el foloseşte capcana spiritismului. Aceştia sunt atraşi de pretinsa comunicare cu cei dragi care au murit. Le este dor să le audă glasul, să le asculte sfaturile sau, pur şi simplu, simt o atracţie irezistibilă pentru comunicarea cu morţii. Merg la şedinţe de spiritism, unde Satana a pregătit totul pentru a prinde suflete în cursă.
Domnul ne-a avertizat: „Dacă vi se zice însă: «Întrebaţi pe cei ce cheamă morţii (…)!», răspundeţi: «Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba el pe cei morţi pentru cei vii? La lege şi la mărturie!» Căci, dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta” (Isaia 8:19,20). Tot El ne-a sfătuit: „Să nu-l credeţi” şi „să nu vă duceţi acolo” (Matei 24:23,26).
Aşadar, ţine-te departe de asemenea chemări!
Pe 20 septembrie 1863, Moses Hull a ţinut ultima predică în calitate de pastor adventist. Era tot mai implicat în promovarea spiritismului, fenomen pe care îl considera punctul culminant al creştinismului. Nu s-a mai întors niciodată la credinţa creştină.
Florian Ristea, pastor,directorul Departamentului Şcoala de Sabat/Lucrare personală, Conferinţa Oltenia