Citeşte capitolele „Disciplina bisericească”, p. 260-264, şi „Stimaţi-vă unii pe alţii”, p. 260-266, din Mărturii, vol. 7, de Ellen G. White.„«Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi veţi împlini astfel legea lui Hristos!» Şi aici, datoria noastră este prezentată cât se poate de clar. Cum e posibil ca aşa-numiţii urmaşi ai lui Hristos să privească cu atâta nepăsare aceste îndemnuri inspirate? (…)
Prea puţin ne cunoaştem inimile şi prea puţin de dăm seama de nevoia noastră după îndurarea lui Dumnezeu. De aceea manifestăm într-o măsură atât de mică mila aceea plăcută pe care ne-o arată Isus şi pe care ar trebui să o arătăm unii faţă de alţii. Ar trebui să ne aducem aminte că fraţii noştri de credinţă sunt nişte oameni muritori, slabi şi greşiţi, la fel ca noi. Să presupunem că un frate al nostru, prin neveghere, a fost doborât de ispită şi, contrar felului său de a se comporta de obicei, a comis o greşeală; ce atitudine să luăm faţă de el? Din istoria biblică aflăm că unii dintre oamenii prin care Dumnezeu a făcut o lucrare mare şi bună au comis păcate grave. Domnul nu a trecut pe lângă ei fără să-i mustre, dar nici nu S-a lepădat de ei. Când s-au pocăit, El i-a iertat cu bunătate, le-a descoperit prezenţa Sa şi a lucrat prin ei. Muritorii sărmani şi slabi ar trebui să îşi dea seama cât de mult au nevoie de milă şi de răbdare din partea lui Dumnezeu şi a fraţilor lor şi să fie atenţi cum îi judecă şi îi condamnă pe alţii.” – Ellen G. White, The Signs of the Times, 25 ian. 1883
Întrebări pentru discuţie
1. Meditează la paragraful de mai sus. De ce este atât de important să ne purtăm cu îndurare faţă de cei care cad în păcat?
2. Dă exemple de oameni din Biblie care au căzut în păcat şi pe care Dumnezeu i-a iertat şi a continuat să lucreze prin ei. Ce lecţie importantă desprindem din viaţa lor?
3. Cum putem impune disciplina în biserică, manifestând, totodată, har şi îndurare faţă de cei căzuţi în păcat? Ce motive avem să nu privim disciplina şi harul ca pe două concepte opuse unul altuia?