Cercetaţi Scripturile pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine. (Ioan 5:39)
Imaginea unei supe aducătoare de moarte este, fără îndoială, coşmarul oricărui bucătar. În timp ce aburii se ridicau încă, după ce profetul Elisei ceruse binecuvântarea asupra mesei, bucuria a fost întreruptă de un strigăt neaşteptat: „Moartea este în oală!”
Soluţia pe care o oferă Dumnezeu reuşeşte să răspundă celor două nevoi – face mâncarea comestibilă şi îi vindecă pe cei care deja gustaseră ciorba.
Istoria este una fericită – elevii din Şcoala profeţilor se bucură de încă o dovadă a prezenţei lui Dumnezeu între ei. Dar cum ar fi fost finalul dacă omul lui Dumnezeu nu arunca în oală făina vindecătoare?
Imaginea aceasta, a mâncării care aduce moartea, ne poartă însă şi spre alte tablouri ale Bibliei şi aflăm cu surprindere că poţi mânca din pâinea vieţii dăruită de Scriptură, şi totuşi „în oală” să fie moarte. Pare şocant, dar este exact ce vor descoperi cei care au zis: „Doamne, Doamne”, care au făcut „minuni”, dar au lucrat fărădelegea.
Ellen White ne avertizează: „Ca şi în zilele lui Hristos, Satana poate cita şi acum din Scriptură şi îi poate denatura învăţăturile pentru a-şi susţine minciunile. Cei care vor să i se opună trebuie să înţeleagă personal Scriptura.” (TV, p. 461)
Dacă citim Biblia fără a descoperi în ea „grăuntele de grâu”, frumuseţea Domnului Isus şi dragostea Sa inegalabilă, putem mânca dintr-o supă otrăvită. Mai mult chiar, a le da oamenilor să mănânce o astfel de hrană este o crimă.
Toate reformele religioase şi toate ereziile creştine din lume au la bază textul Sfintelor Scripturi, dar ceea ce face diferenţa este „făina vindecătoare” – chipul Domnului Isus, descoperit în iubirea şi dreptatea Sa.
Aşa că astăzi, când deschizi Biblia să citeşti, caută-L pe Isus, iar când le spui altora, nu uita să vorbeşti tot despre El.
Între 1502 şi 1517 a fost editată în Spania, la Alcala, prima Biblie poliglotă. Lucrarea avea 6 volume şi cuprindea textul ebraic, grec şi latin, precum şi un targum, un dicţionar ebraic, unul grec şi o gramatică. Proiectul a fost supervizat şi plătit de cardinalul Ximenes şi a avut ca scop să impulsioneze studierea Bibliei în limbile originale. Şi aceasta în timpul Inchiziţiei. Acelaşi om care susţinea persecuţia, patrona şi editarea Bibliei.
Adrian Neagu, pastor, Conferinţa Oltenia