Roagă-te şi citeşte cu atenţie cuvintele adresate de Pavel corintenilor în 1 Corinteni 9,24-27. Observă cât de mult vorbeşte apostolul despre sine şi despre propriile lupte. Ar trebui să găsim mângâiere văzând că până şi un creştin devotat, ca Pavel, unul dintre adevăraţii giganţi ai credinţei, a trebuit să lupte cu el însuşi, cu păcatul, cu tendinţele fireşti. Nu suntem singuri în lupta noastră. Cerul va fi plin de oameni care au cunoscut protestele firii pământeşti.
Pe baza pasajului menţionat mai sus, răspunde la următoarele întrebări.
7. Ce analogie foloseşte Pavel aici pentru a ne ajuta să înţelegem lupta cu eul şi cu păcatul, pe care o avem de dus toţi? Cu toate acestea, care sunt deosebirile esenţiale dintre analogie şi realitatea la care se referă el?
8. Cât de încrezător era Pavel în ceea ce privea alergarea în care era angajat? De unde venea această încredere a lui? De ce şi noi ar trebui să avem aceeaşi încredere?
9. Deşi dă dovadă de încredere, Pavel este conştient şi de posibilitatea eşecului. Cum descrie el acest lucru şi care este soluţia pe care a găsit-o? Cum se potriveşte răspunsul lui cu tema studiului nostru din această săptămână?