Este posibil să mai suferim o Mare Dezamăgire? Nu în sensul că am stabili o altă dată pentru venirea lui Isus, ci ceva la fel de real, chiar dacă mai subtil: o diminuare a importanţei acordate celei de-a Doua Veniri, dacă nu dintr-un alt motiv, măcar din acela că ne-am fi aşteptat ca ea să fi avut deja loc până acum.
7. Citeşte Matei 25,1-13. Reţine că toate fecioarele care aşteptau venirea mirelui au adormit. Când, în cele din urmă, mirele a venit şi toate s-au trezit, pentru cinci dintre ele a fost prea târziu. În ce fel şi noi, în secolul XXI, putem fi în pericol să facem acelaşi lucru?
8. Citeşte Matei 24,44-50. Observă cum robul cel rău îşi schimbă modul de viaţă atunci când devine convins că stăpânul lui nu se va întoarce atât de curând pe cât se aşteptase. Care este mesajul aici pentru noi, cei care considerăm că Isus întârzie să vină?
Lucrurile nu s-au întâmplat atât de curând pe cât ne aşteptam, dar găsim mângâiere în făgăduinţa din Galateni 6,9: „Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.”
Întrebarea cu care se confruntă poporul lui Dumnezeu în secolul XXI nu este: „Va fi Dumnezeu credincios?” Până acum ar fi trebuit deja să ştim că El este credincios faţă de tot ce a promis. Ci întrebarea esenţială este: „Voi fi eu credincios până la sfârşit?”
În multe privinţe, răspunsul cu privire la starea mea viitoare, „Voi fi eu credincios până la sfârşit?”, se găseşte în prezent. Care este tendinţa de bază a vieţii tale spirituale în prezent? Te consacri tu Domnului în fiecare zi, crescând în har şi în credincioşie, sau, încet, încet, puţin câte puţin, pe neobservate, te deprinzi tot mai mult cu lumea şi cu căile ei? Ce spune răspunsul pe care l-ai dat cu privire la tine şi la umblarea ta cu Domnul?