Amos locuia în localitatea Tecoa din Iuda, dar Dumnezeu l-a trimis să fie profet în Israel. El s-a dus în Regatul de Nord şi a predicat acolo cu atâta putere, încât ţara nu mai putea „să sufere toate cuvintele lui!” (Amos 7:10). Probabil că mulţi israeliţi îl priveau cu suspiciune şi nu credeau că el era trimis de Dumnezeu. În ciuda faptului că era respins, Amos şi-a continuat cu credincioşie lucrarea de profet.
4. Citeşte Amos 7:10-17. Ce situaţie este descrisă aici? În ce alte locuri din Biblie sunt descrise situaţii asemănătoare? Ce putem învăţa din aceste exemple?
Printre cei cărora nu le-a plăcut mesajul lui Amos a fost şi Amaţia, preotul din Betel. El l-a acuzat de complot împotriva regelui lui Israel. În Betel se găsea unul dintre cele două temple regale, centrele religiei apostate. Amos făcuse în public profeţia că, dacă Israel nu se pocăia, regele lui avea să moară ucis de sabie, iar poporul avea să fie dus în robie. Amaţia i-a poruncit să plece înapoi, în ţara lui Iuda, unde profeţiile sale împotriva lui Israel aveau să fie mai bine primite.
În replică, Amos a declarat că Dumnezeu îi adresase chemarea de a fi profet. El nu era plătit de nimeni. Prin aceste cuvinte, Amos se distanţează de profeţii care slujeau pentru bani.
Rostirea adevărului nu îi garantează profetului că va fi acceptat, pentru că adevărul poate fi incomod uneori şi, dacă îi deranjează pe cei aflaţi la putere, poate stârni împotriviri serioase. Chemarea pe care i-o adresase Dumnezeu l-a determinat pe Amos să vorbească împotriva păcatelor împăratului şi ale nobililor din Regatul de Nord atât de direct şi cu atâta îndrăzneală, încât aceştia l-au acuzat de trădare.
Ce atitudine ai atunci când ţi se spune că faptele sau/şi stilul tău de viaţă este păcătos şi că vei fi pedepsit? Ce îţi spune acest răspuns despre tine însuţi şi, poate, despre nevoia de a-ţi schimba inima şi atitudinea?