5. Ce criterii trebuia să îndeplinească animalul care urma să fie adus ca jertfă? Exodul 12:5; Leviticul 3:1; 4:3.
Animalul pentru jertfă trebuia ales cu multă atenţie. Nu putea fi luat un animal oarecare, ci trebuiau respectate anumite criterii, în funcţie de jertfa care trebuia adusă.
Exista totuşi un criteriu pe care trebuia să-l îndeplinească orice tip de jertfă: trebuia să fie „fără cusur”. Cuvântul ebraic tamim poate fi redat şi prin cuvintele „complet”, „neatins”, „fără defect” sau „perfect” şi se referă la un lucru care îndeplineşte cele mai înalte standarde posibile.
Când face referire la persoane, cuvântul tamim este utilizat pentru a descrie pe cineva care este „neprihănit”, „fără pată”, „fără prihană” înaintea lui Dumnezeu (Geneza 6:9; 17:1).
6. Cum este caracterizat Domnul Isus în următoarele texte? Evrei 4:15; 7:26; 9:14 şi 1 Petru 1:18,19. De ce era atât de important ca El să fie fără păcat?
Domnul Isus, „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii” (Ioan 1:29), corespunde perfect criteriului ca jertfa să fie fără cusur. Viaţa Sa curată L-a recomandat ca jertfă fără pată. Aceasta este garanţia mântuirii noastre, deoarece numai Unul fără păcat putea purta păcatul nostru şi numai neprihănirea Sa desăvârşită ne poate salva şi acum, şi la judecată. Tocmai de neprihănirea aceasta este legată speranţa mântuirii.
La fel ca echivalentul lui ebraic, cuvântul grecesc amomos („fără cusur”; vezi 1 Petru 1:19) este utilizat atât în legătură cu Isus şi jertfa Sa desăvârşită, cât şi pentru a-i caracteriza pe urmaşii Săi. „Prin compararea vieţii lor cu caracterul lui Hristos, ei vor fi în stare să discearnă unde nu au reuşit să îndeplinească cerinţele Legii sfinte a lui Dumnezeu şi vor căuta să fie desăvârşiţi în sfera lor, aşa cum Dumnezeu este desăvârşit în sfera Sa.” – Ellen G. White, The Paulson Letters, p. 374
Noi suntem înfăţişaţi înaintea lui Dumnezeu „fără prihană” (Iuda 24) prin moartea şi slujirea lui Hristos, Cel Neprihănit, care ne-a luat locul.
De ce ne simţim atât de incomod atunci când vine vorba despre sfinţenie şi despre neprihănire? Cum te poate ajuta gândul că Domnul Hristos este Înlocuitorul tău să accepţi că şi tu eşti „sfânt”? Ce efecte ar trebui să aibă noul tău statut înaintea lui Dumnezeu asupra modului în care trăieşti?