Ispitele Împărăției Întunericului

Ziua de 8 martie a adus multe surprize plăcute celor prezenţi la programul “Tainele Împărăţiei lui Dumnezeu”, în deosebi femeilor şi mamelor. Oaspeţi din Kiev precum şi din Moldova au dat slavă şi mulţumire lui Dumnezeu. Toată sala s-a unit în cântare, înălţînd imnul „Cred cu tărie”.

A. Kaminskaia şi A.Martînova “В розовом царстве”

Un moment deosebit al serii, ce a adus admiraţie în mijlocul tuturor, a fost binecuvîntarea copiilor. Zeci de copilaşi au ieşit pe scenă. O atmosferă deosebită era în sală atunci cînd copilaşii au interpretat cîntecelul “Luceşte, luceşte”, dând slavă Domnului prin vocile lor gingaşe. Pastorul Kulakov, împreună cu slujitori din conducerea bisericii au săvîrşit o rugăciune specială de binecuvîntare pentru ei.

“Binecuvântarea copiilor”

Nici o femeie din sală nu a rămas fără atenţie, fiecare primind cite o floare.

Fraţii Kulakov au adus mulţumiri deosebite soţiilor, care au fost şi sunt alături de ei de la începutul lucrării ce le-a fost încredinţată de Dumnezeu.

“Cuvinte de mulţumire şi felicitare”

În aceasta seară, pastorul Mihail Kulakov a vorbit despre importanţa colabărării Bisericii cu instituţiile de învăţămînt. Lumea artei, filozofiei, ştiinţei este în Dumnezeu. Filozofia adventistă spune că fiecare om este creat dupa chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Voia copilului trebuie să fie îndrumată şi supravegheată de către parinţii răbdători, astfel, aceştia primind o educaţie potrivită, ca prin viaţa lor sa poată reflecta caracterul lui Dumnezeu.

În Sfintele Scripturi găsim multe semne ce ne arată direcţia care trebuie să o urmăm, la fel ca semnele de circulaţie care sunt la marginea drumului şi ne avertizează despre pericolele ce sunt în faţă. Isus a trecut prin aceleaşi încercări prin care trecem şi noi. Cu toate că satana pretinde la vieţile noastre, închinarea lui Dumnezeu, tendinţa de a fi asemeni Lui şi de a fi tari în faţa ispitelor ne ajută să fim biruitori la fel ca Hristos. Un exemplu viu de biruinţă asupra ispitelor, obţinută cu ajutorul credinţei ferme în Hristos, este experienţa pastorului Grigore Cocimari, care a demonstrat în viaţa sa adevărata credinţă.

Viaţa noastră trebuie să oglindească slava lui Dumnezeu. Isus ne-a învăţat cum să biruim şi ne-a promis să fie mereu cu noi.

Diana Moraru

foto: Sergiu Guțul

Luni – O neprihănire a noastră

5. „Pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi făcută de mâna lor – trad. din NKJV] şi nu s-au supus, astfel, neprihănirii pe care o dă Dumnezeu.” (Rom. 10,3) Despre ce crezi că vorbeşte Pavel aici? La cine se referă şi cum ar fi putut aceşti oameni să încerce să-şi stabilească o „neprihănire făcută de mâna lor”? Cunoscând natura umană, de ce lucrul acesta este oricum imposibil? Citeste mai mult

Vrăjitoria în vechime şi în timpurile moderne

David ajungea tot mai mare şi Domnul, Dumnezeuloştirilor, era cu el. (2 Samuel 5,10)

După moartea lui Saul, David nu a mai avut niciun motiv să fugă.Totuşi el a căutat să afle voia lui Dumnezeu, întrebându-L unde să se ducă şi ce să facă. Domnul i-a spus să se ducă la Hebron. Prinurmare, el s-a mutat cu oamenii lui şi cu familiile lor în Hebron, unde a fost primit ca viitor împărat al lui Iuda. David nu a făcut niciun efort casă-şi impună autoritatea asupra celorlalte seminţii.Iş-Boşet, fiul lui Saul, a fost proclamat împărat de celelalte seminţii. El avea susţinerea lui Abner, unul dintre comandanţii oştirii lui Saul. Capitala împărăţiei lui era Mahanaim, o cetate de pe partea cealaltăa Iordanului. Iş-Boşet a domnit doi ani peste tot Israelul, cu excepţiaseminţiei lui Iuda. În urma confruntărilor dintre armatele celor două familii, David devenea tot mai puternic, în timp ce Iş-Boşet devenea totmai slab. În cele din urmă, Abner l-a părăsit pe Iş-Boşet şi a promis căva aduce toate seminţiile sub stăpânirea lui David. Dar Ioab, căpeteniaoştirii lui David, a început să-l invidieze pe Abner şi l-a ucis. David l-aîngropat pe Abner cu toate onorurile şi acest act de mărinimie i-a atrassimpatia întregului popor.După asasinarea lui Iş-Boşet de către două dintre căpeteniile lui,conducătorii lui Israel au venit la Hebron ca să-şi declare loialitatea faţă de David.

Aproape o jumătate de milion de oameni s-au adunat la Hebron şi înîmprejurimi ca să-l vadă pe David uns de marele-preot ca împărat al lor.Făgăduinţa lui Dumnezeu faţă de David s-a împlinit. Israel avea acumun împărat numit de Dumnezeu.

Un gând inspirat: „’Astfel, toţi bătrânii lui Israel au venit la împăratîn Hebron, şi împăratul David a făcut legământ cu ei la Hebron, înainteaDomnului.’ În felul acesta, prin providenţa divină, s-a deschis calea ca elsă vină la tron. El nu avea de mulţumit ambiţii personale, deoarece nucăutase onoarea la care ajunsese.” (Patriarhi şi profeţi, pag. 701)

Mesajul zilei: Din experienţa lui David, învăţăm că este bine săaşteptăm cu răbdare ca Dumnezeu să aducă la îndeplinire ceea ce afăgăduit că va face în viaţa noastră.