Roada Duhului: Facerea de bine

Dati click pe butonul sageata din stanga jos pentru a vedea fisierul. Dati click pe patratul negru din dreapta jos pentru a vedea pe tot ecranul. Puteti regla volumul de la imaginea de volum din dreapta jos, dand click pe linia de volum dorita.

Tainele Împărăţiei lui Dumnezeu

Evenimentele prezente vorbesc cu claritate despre faptul că trăim un timp special. În ultimele decenii ne-am convins că în lumea noastră nu există sisteme publice şi guverne de stat care să ne asigure un viitor strălucitor, nemaivorbind de un prezent stabil. Cuvintele Mântuitorului lumii, Isus Hristos, precum că „ …Împărăţia cerurilor este aproape” Citeste mai mult

Tainele Împărăţiei lui Dumnezeu

Evenimentele prezente vorbesc cu claritate despre faptul că trăim un timp special. În ultimele decenii ne-am convins că în lumea noastră nu există sisteme publice şi guverne de stat care să ne asigure un viitor strălucitor, nemaivorbind de un prezent stabil. Cuvintele Mântuitorului lumii, Isus Hristos, precum că „ …Împărăţia cerurilor este aproape” Citeste mai mult

Bucurie mare la Căinari!

La initiativa crestinilor adventisti din Cainari  in colaborare cu Primăria locala, pe data de 27 decembrie 2009, au fost invitaţi in casa de rugăciune pentru un program de Crăciun copii din familii social vulnerabile. Chiar daca acestia au fost invitaţi pentru ora 12:00, erau déjà prezenti catre ora 10:00. Au venit 45 copii şi 13 părinţi. Citeste mai mult

Sabat – Roada Duhului este facerea de bine

Pentru studiul din această săptămână, citeşte: Ps. 51,10.11; Ioan 14,9;

Rom. 3,12-20; 7,7-12; Tit 2,14; Evrei 1,2.3.

Sabat după-amiază

Text de memorizat: „Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune, pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.” (Efeseni 2,10)

În Scriptură, „bunătatea” implică nu numai să evităm să facem răul, ci şi să căutăm cu tot dinadinsul să facem binele. Facerea de bine este sfinţenia pusă în practică. Bunătatea este ceea ce facem; altfel, nu este „bunătate” deloc.

Cuvântul tradus prin „facerea de bine” (agathosune) în Galateni 5,22 denotă o bunătate activă, voluntară. Mai mult decât o trăsătură de caracter pozitivă, ea este o manifestare practică a caracterului, exprimându-se prin fapte bune.

Adeseori auzim că cineva are o „inimă bună” sau că este un „suflet bun”. Ideea aceasta stârneşte multe controverse nu numai pe tărâm teologic (vezi Ier. 17,9), ci şi sub aspectul realităţii vieţii. O „inimă bună” sau un „suflet bun”, în sine, nu înseamnă nimic. Ci o „inimă bună” se descoperă prin acţiuni bune, prin fapte bune, prin acte concrete, practice, de bunătate, făcute în beneficiul altora. Intenţiile bune, gândurile bune, motivele bune sunt necesare şi îşi au rolul lor, dar în cele din urmă, bunătatea înseamnă să faci bine sau „facere de bine”. Ne amăgim singuri crezând altfel.