Sabatul şi mediul

6.  Ce adevăr enunţat în Prov. 27:20 influenţează în mod direct înţelegerea grijii faţă de natura creată de Dumnezeu şi a efectelor exploatării resurselor asupra mediului? Citeste mai mult

Grija faţă de ceea ce a creat Dumnezeu

Problema mediului şi a grijii faţă de natură nu este abordată în Biblie în mod specific şi direct, ca în cazul altor subiecte. Totuşi Biblia ne oferă principiile pe care să le aplicăm în toate domeniile vieţii, inclusiv în pro­blema atitudinii faţă de mediu. Citeste mai mult

O declaraţie despre grija faţă de natură

„Adventiştii de ziua a şaptea cred că omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu, reprezentându-L astfel pe Dumnezeu în calitate de administrator al Său, care să stăpânească peste natură cu credincioşie şi în mod productiv. Citeste mai mult

Natura, cartea lui Dumnezeu

Natura este unul dintre mijloacele prin care Dumnezeu ne descoperă înţelepciunea şi iubirea Sa. Dar, din pricina păcatului omului, şi natura a avut de suferit şi suferă şi acum. Cu toate acestea, noi avem siguranţa că Domnul va reveni curând şi va face toate lucrurile noi, aşa cum a promis. Citeste mai mult

Grija faţă de ceea ce a creat Dumnezeu

Pentru studiul de săptămâna aceasta, citeşte: Romani 1:25; 2 Petru 3:10-14;

Geneza 2:15; Neemia 13:16-19; Evrei 1:3; Psalmii 100; Geneza 1:26-28. Citeste mai mult

Studiu suplimentar

„Să oprească Dumnezeu soarele din lucrarea lui în Sabat, să nu mai trimită razele lui blânde ca să încălzească pământul şi să hrănească vegetaţia? Să oprească sistemele lumilor în ziua aceasta sfântă? Să le po­runcească El apelor să se oprească şi să nu mai ude câmpurile şi pădurile şi să spună valurilor mării să se oprească din mişcarea lor neîncetată? Grâul şi porumbul să se oprească din creştere, iar strugurii în pârg să-şi întârzie coacerea? Pomii şi florile să nu mai dea muguri şi să nu mai înflorească în Sabat? Citeste mai mult

Domnul Sabatului (partea a doua)

Prin minunile făcute în Sabat, Mântuitorul a arătat care era sco­pul real al Sabatului: vindecarea şi refacerea. Menirea pe care i-a dat-o El este aceea de a ne aduce aminte de puterea creatoare a lui Dumnezeu. Sabatul este ziua în care El îi eliberează pe captivi (Luca 4:31-37), îi face pe şchiopi să umble (Luca 13:10-17, Ioan 5:1-9) şi pe orbi să vadă din nou (Ioan 9). Citeste mai mult

Domnul Sabatului (prima parte)

S-au scris şi încă se mai scriu cărţi care îşi propun să demonstreze că, în timpul vieţii Sale pe pământ, Mântuitorul le-a abătut atenţia oamenilor de la Sabatul zilei a şaptea şi le-a îndreptat-o fie spre închinarea în ziua de duminică, fie (o interpretare mai larg răspândită astăzi) spre ideea că ziua a şaptea a fost înlăturată şi înlocuită cu „odihna” în Hristos, un termen cu un caracter mai general. Însă niciuna dintre aceste alternative nu pare a se regăsi în relatările Evangheliei. În afară de scopul lor evident (dorinţa de a justifica respingerea Sabatului zilei a şaptea de către marea majoritate a lumii creştine în ultimele şaptesprezece sau optsprezece secole), cărţile acestea îşi propun să arate că vindecările făcute de Hristos în Sabat prevestesc desfiinţarea poruncii a patra. Citeste mai mult

Sabatul în Deuteronomul

Adventiştii de ziua a şaptea sunt mai familiarizaţi cu pasajul din Exo­dul, referitor la porunca Sabatului, dar trebuie să ştim că Domnul a repetat această poruncă (împreună cu celelalte porunci) în cartea Deutero­nomul. Un lucru fascinant este acela că limbajul folosit este asemănător, dar nu exact acelaşi. Mai mult chiar, porunca din Deuteronomul conţine o motivaţie în plus, care nu apare în Exodul. Citeste mai mult

Sabatul în Exodul

3.  Ce ne spune Domnul în porunca a patra să facem şi de ce? Ex. 20:8-11

Toţi membrii familiei, dar şi toţi sclavii şi toate sclavele, muncitorul şi  „şeful” trebuie să se odihnească împreună. Sabatul este un factor egalizator, un mijloc de eliberare din inechităţile existente în structura socială. Înaintea lui Dumnezeu, toţi oamenii sunt egali, iar Sabatul transmite acest adevăr crucial într-un mod unic, mai ales într-o lume împărţită în clase sociale, care aşază unele categorii de oameni „mai presus” sau „mai prejos” de altele. Citeste mai mult