Ai fi dispus să dai Paradisul?

Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât că nu veţi muri; dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul”. – Geneza 3,4.5

După alungarea sa din cer, Satana a înţeles situaţia disperată în care ajunsese ca urmare a propriei alegeri. Pierduse totul pentru totdeauna. Cu greu ar putea fi descris sentimentul de disperare care l-a încercat când a conştientizat situaţia fără ieşire în care se afla, al cărei final nu avea cum să fie decât unul tragic. Aceasta era starea apăsătoare în care se găsea atunci când a hotărât să abordeze tânăra pereche din Eden. Pacea şi fericirea celor doi nu făceau decât să întunece şi mai mult starea lui de spirit, trezindu-i o profundă invidie la gândul binecuvântării care, pentru el, era pierdută pentru totdeauna. Citeste mai mult

Aştepţi sau veghezi?

Ferice de robul acela pe care stăpânul său, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa! Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale. – Matei 24,46-47

În textul din această dimineaţă, Domnul nostru asociază fericirea aştep­tătorilor cu activitatea. El spune că aceia care vor fi găsiţi „făcând aşa” vor fi fericiţi. Ce poţi să faci astăzi ca să fii fericit şi împlinit? Răspunsul la această întrebare este o poruncă a „Stăpânului nostru”: „Ferice de robii aceia pe care Stăpânul îi va găsi veghind la venirea Lui”. (Luca 12,37)

Printre altele, a veghea înseamnă a explora orizontul pentru a descoperi ceva care este din ce în ce mai aproape. Domnul nostru doreşte să fim buni străjeri, care veghem pentru că nu ştim „ziua şi ceasul” când El va reveni. Motivul principal pentru care aşteptătorii veghează este dat de dorinţa lor arzătoare de a-L vedea pe Mântuitorul venind pe norii cerului, de a-L întâmpina şi de a rămâne cu El, nedespărţiţi pentru totdeauna. Citeste mai mult

Dragoste, faptă, răsplată

Atunci, Împăratul le va zice celor de la dreapta Lui: ,,Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi Împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. – Matei 25,34

Această invitaţie din partea Domnului, împreună cu aprecierile pe care le face celor care se află la dreapta Lui la judecată îi vor surprinde, pentru că ei au făcut fapte de iubire nu motivaţi de scopuri egoiste, nu cu gândul la răsplată. Ei şi-au luat timp zilnic să privească la Modelul divin, au contemplat viaţa Sa, dragostea, sacrificiul Său şi, în final, au fost schimbaţi conform Modelului pe care l-au studiat şi admirat. Citeste mai mult

Ziua medalierii cu aur

Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc. – Iacov 1,12

Noi, oamenii, evaluăm zilele existenţei noastre în termenii fericirii şi ai nefericirii, deşi nu ştim întotdeauna ce presupune acest lucru. O minciună nevinovată, câteva gânduri viclene, o clipă sau două de independenţă faţă de Dumnezeu sunt suficiente pentru ca toate treburile zilei să se rezolve cu câteva ore mai devreme şi mai bine decât în alte condiţii. De obicei, numim o zi de felul acesta „o zi de succes”. Prietenii ne vor aprecia, iar noi înşine ne vom considera oameni de ispravă. Ore de nervi şi cu dreptatea în mână, un om de caracter la îndemâna vicleniilor unui simplu vânzător ambulant, dependent de Dumnezeu şi fără perspective imediate – nu dau bine nici între oameni şi nici nu se potrivesc unor creştini cărora Dumnezeu le poartă zilnic de grijă. Citeste mai mult

Mostenitori cu Hristos

Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie şi la o moştenire nestricăcioasă şi neîntinată şi care nu se poate veşteji, păstrată în ceruri pentru voi. – 1 Petru 1,3.4

Erau vremuri tulburi. Cuvintele de batjocură la adresa credinţei, ame­ninţările şi chiar persecuţia deveniseră o realitate zilnică pentru creştinii răspândiţi în Asia Mică a primului secol. Majoritatea erau convertiţi dintre neamuri şi nu este greu de înţeles faptul că, în astfel de condiţii, credinţa multora începea să scadă, era nevoie urgentă să fie întăriţi. Citeste mai mult

Speranta sau disperare?

Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin. – Apocalipsa 1,7

Revenirea Domnului Hristos nu va fi un eveniment tainic, nu va fi o expe­rienţă lăuntrică, invizibilă, ci o întâlnire reală, cu o persoană vizibilă. Citeste mai mult

El poate să ne conducă până la capăt

Iar a Aceluia care poate să vă păzească de orice cădere şi să vă facă să vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale… să fie slava, măreţia, puterea şi stăpânirea… Amin! – Iuda 24.25

În acest verset din finalul epistolei, Iuda, fratele Domnului Isus, îi încu­rajează pe credincioşii din biserica primară, care se confruntau cu apostazia unora care se strecuraseră printre ei. El le focalizează atenţia pe Cel care poate să-i conducă până la împlinirea visului creştin: a fi faţă în faţă cu Isus. Citeste mai mult

Pregătire pentru cer

Oricine are nădejdea aceasta în El se curăţeşte, după cum El este curat. –
1 Ioan 3,3

Atunci când prezintă nădejdea pe care o are un copil al lui Dumnezeu, că Îl va vedea pe Domnul faţă către faţă, că va fi cu El şi va fi ca El, apostolul Ioan subliniază că această nădejde, care are în vedere viitorul, are un efect vizibil şi aici, şi acum. Nădejdea aceasta îl conduce pe copilul lui Dumnezeu la curăţirea de orice murdărie şi întinăciune a păcatului. Citeste mai mult

Ofertă specială pentru tine

Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte. – Isaia 65,17

O comunitate a hotărât să-i facă unei femei care este singură, bolnavă şi săracă, o casă nouă, pentru că locuinţa ei nu se putea numi „casă”. Au lucrat fraţii cu tragere de inimă şi, în scurt timp, casa a fost gata. O casă nouă, în care totul era aranjat frumos, „ca pentru Domnul”. Au curăţat şi iarba din curte. Femeia s-a mutat acolo. După două, trei luni, casa cea nouă era de nerecunoscut. Nu fusese măturată deloc şi mirosea îngrozitor. Rufele murdare, nespălate, zăceau aruncate în grămezi, totul arăta dezolant. Femeia era cu aceleaşi haine murdare, cu aceleaşi obiceiuri, într-o casă nouă. Credeţi că a produs vreo schimbare în viaţa ei casa cea nouă? Nu! De ce? Nu dorise ea o casă nouă şi nu avea nevoie de ea? De ce nu se înnoise şi ea odată cu casa? Citeste mai mult

Stabilitate când pământul fuge

Picioarele Lui vor sta în ziua aceea pe Muntele Măslinilor, care este în faţa Ierusalimului, spre răsărit; Muntele Măslinilor se va despica la mijloc, spre răsărit şi spre apus, şi se va face o vale foarte mare: jumătate din munte se va trage înapoi spre miazănoapte, iar jumătate, spre miazăzi. – Zaharia 14,4

Profetul le vorbeşte israeliţilor întorşi din robia babiloniană cu misiunea de a reconstrui templul. Profeţia s-a împlinit, decretul a fost dat, iar ei aveau de construit în vremuri de criză. Era nevoie de făgăduinţe mari şi de perspectivă, pentru ca ei să fie încurajaţi, şi iată că aceste făgăduinţe le-au fost date nu doar pentru atunci şi acolo, ci ele indicau spre restabilirea tuturor lucrurilor, când noul Ierusalim va fi capitala universului. Citeste mai mult