Biruitori ca el

Celui ce va birui, îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie. – Apocalipsa 3,21

Ai ajuns la biruinţă? Sau când vorbim despre acest subiect este doar descurajare, deziluzie, eşec sau îndreptăţire de sine? Aşa Îl aştepţi? Dar ştii că, înainte de-a fi biruitor, trebuie să-ţi deschizi inima şi să-L primeşti, căci doar împreună cu el există biruinţă! El a biruit şi îţi garantează şi ţie biruinţa. Citeste mai mult

Biruinţa ascultării

Cine are urechi să asculte ce zice Bisericilor Duhul: Celui ce va birui, îi voi da să mănânce din pomul vieţii, care este în raiul lui Dumnezeu. – Apocalipsa 2,7

Urcam adeseori la casa bunicului, unde eram atras de merii din grădina lui, încărcaţi pe atunci cu rod bogat. Aruncam cu pietre sau cu crengi mai groase în ramurile pline cu mere roşii-aurii, doar-doar va cădea vreunul.

„Nepoate, ascultă bine ce-ţi spun… nu arunca în mere cu ceva că s-ar putea să te lovească”, spunea bunicul şi… uneori o păţeam. Citeste mai mult

Fii biruitor!

Eşti încredinţat acum, tu, care vorbeşti împotriva Celui Atotputernic? Tu, care mustri pe Dumnezeu, mai ai vreun răspuns de dat? – Iov 40,2

Să ne gândim cum ar arăta un Iov al zilelor noastre. Probabil ar avea tot ce îi trebuie şi poate mai mult decât atât: o familie armonioasă, copii inteligenţi şi realizaţi, o casă confortabilă, o maşină luxoasă, o afacere prosperă. Pe plan spiritual, ar fi un om care se teme de Dumnezeu, implicat în foarte multe proiecte sociale, având slujbă în biserică, un om integru, apreciat ca atare de către concetăţeni, un om al rugăciunii care, în orice privinţă, cere sfatul şi ajutorul Celui Atotputernic. Citeste mai mult

Deficit de nădejde?

Iată ce mai gândesc în inima mea şi iată ce mă face să mai trag nădejde: bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare!” – Plângeri 3,21-23

Nu am încercat niciodată să intru în pielea lui Ieremia, dar vreau ca în această dimineaţă să fac acest lucru. Să ni-l imaginăm puţin umblând singur pe străzile pustii. Cetatea era dărâmată, oamenii rămaşi uitaseră de Dumnezeu şi de promisiunile Sale. Nimic nu părea să fie aducător de veşti bune. Şi Ieremia plânge. Am putea fi tentaţi să spunem că plângea pentru cetate, pentru alţii. E posibil să fie aşa. Ceea ce ne interesează însă este faptul că el plânge. Şi astfel apare cartea Plângerile lui Ieremia. O carte născută din lacrimi, suspine şi jale. Citeste mai mult

Daţi cinste împăratului

Să nu necinstiţi Numele Meu cel sfânt, ca să fiu sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel. Eu sunt Domnul, care vă sfinţesc. – Levitic 22,32

Iată o poruncă a lui Dumnezeu însoţită de o făgăduinţă, care trebuie să aibă şi astăzi un loc de cinste în mintea şi în inima noastră. Ea apare într-un context în care preoţii sunt învăţaţi cum să procedeze cu orice jertfă adusă Domnului, ca aceasta să fie primită.

„După sfinţirea Cortului Întâlnirii, preoţii au fost consacraţi în slujbele lor sfinte. Toate au fost făcute aşa cum poruncise Dumnezeu, şi El a primit jertfa şi Şi-a descoperit slava într-un chip deosebit: a venit foc de la Dumnezeu şi a mistuit jertfa de pe altar.” (Patriarhi şi profeţi, pag. 360) Citeste mai mult

Puterea neprihănirii

Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit. – Psalmi 55,22

Nesiguranţă, anxietate, depresie sunt cuvintele care descriu cel mai bine societatea secolului XXI. Chiar în această clipă, mii de oameni sunt copleşiţi de încercări şi greutăţi care îi lasă fără putere, fără speranţă. Aşa arată radiografia societăţii noastre. Însă Cuvântul vieţii, pâinea care dă cu adevărat putere întărind omul dinăuntru, a rămas şi rămâne la fel de valoros pentru cei care îl preţuiesc şi îl consideră ca fiind un izvor de viaţă şi de înţelepciune. Citeste mai mult

Cine poate fi sfânt

În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui… – Efeseni 1,4

O lebădă splendidă a coborât pe malul unei ape, unde un cocoș scormonea după râme. Preţ de câteva clipe, cocoşul s-a uitat uimit la lebădă, după care a reuşit să întrebe:

– Tu de unde vii?

– Eu vin din cer, i-a răspuns lebăda.

– Dar unde este cerul?

Şi frumoasa pasăre a început să-i descrie splendorile cerului. Lebăda a încercat cu elocvență să capteze atenţia cocoşului, dar degeaba. Cocoşul a întrebat: Citeste mai mult

Făgăduinţa întâlnirii!

Acolo Mă voi întâlni cu copiii lui Israel şi locul acela va fi sfinţit de slava Mea. – Exod 29,43

Încercarea de a auzi cu urechea inimii aceste cuvinte rostite chiar de Dumnezeu: ,,Mă voi întâlni…” ar avea ca rezultat poate o fiinţă copleşită, care tremură la auzul acestei dorinţe a Dumnezeului universului de a Se întâlni cu noi, oamenii, creaţia Sa.

Iniţiativa şi decizia în vederea întâlnirii cu omul Îi aparţine lui Dumnezeu şi se constituie într-o minunată făgăduinţă, prin care El face cunoscut scopul întâlnirii şi le oferă tuturor şansa de a-L cunoaşte în calitate de Tată şi de a beneficia de iubirea Sa fără margini. Observăm că Dumnezeu porneşte de la premisa că această întâlnire poate avea loc, că în scena conturată de Tatăl ceresc, eu şi tu avem un loc special. Citeste mai mult

Toiagul de fier… coroana de aur

Celui ce va birui şi celui ce va păzi până la sfârşit lucrările Mele, îi voi da stăpânire peste neamuri. Le va cârmui cu un toiag de fier şi le va zdrobi ca pe nişte vase de lut, cum am primit şi Eu putere de la Tatãl Meu. – Apocalipsa 2,26-27

M-am trezit devreme astăzi… Am atâtea probleme de rezolvat: copiii nu mă mai ascultă aşa cum aş dori, socotesc fiecare bănuţ şi tot mai rămân facturi neachitate, pe la prânz trebuie să vorbesc cu cineva şi nici nu ştiu ce vrea să îmi spună, poate l-am supărat cu ceva… Dacă ar fi ziua puţin mai lungă… Dar nu, nici aşa nu ar fi bine, fiindcă aş avea mai multe cheltuieli. Şi acum mai am de citit şi devoţionalul, şi sunt aşa de grăbit! Vai, câte rânduri mai sunt până la capăt! Ce-i drept, mi-a plăcut textul de astăzi. Oare chiar pot să biruiesc cu un toiag de fier toate problemele pe care le am? Citeste mai mult

A fi sfânt este o onoare

Voi să-Mi fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt, Eu, Domnul. Eu v-am pus deoparte dintre popoare, ca să fiţi ai Mei. – Levitic 20,26

Conform semnificaţiilor termenului ebraic, „a fi sfânt” înseamnă a fi pus deoparte, a fi deosebit, a fi separat.

Care a fost dorinţa lui Dumnezeu cu poporul Său din vechime? „Israel trebuia să fie deosebit de toate celelalte naţiuni nu numai în felul de închinare, ci şi în idealurile, obiectivele, viaţa socială şi modul de recreere, dietă şi îmbrăcăminte. Dumnezeu l-a despărţit pe poporul Său de toate celelalte neamuri nu numai pentru a-i face deosebiţi pe israeliţi de toţi ceilalţi, ci pentru ca ei să reprezinte, în orice obicei al vieţii, propria Lui desăvârşire de caracter. În felul acesta, chiar şi popoarele păgâne aveau să recunoască superioritatea legilor lui Dumnezeu.” (Comentariul biblic AZŞ, CD-ROM) Citeste mai mult