Zile mai putin bune

Spun unii ca, in viata, trebuie sa fie si zile mai putin bune. Tare as vrea sa stiu daca la mine se gandeau si daca nu se mentiona cumva si faptul ca ploaia avea sa cada exact in ziua in care parul imi statea „surprinzator de bine” si in care nu aveam de unde sa cumpar sau sa imprumut o umbrela. Cert este ca oricui i se poate intampla sa aiba o zi proasta…

Faptul ca parul iti sta pleostit nu reprezinta decat un motiv minor de iritare in marea schema a vietii. Dar tocmai aceste iritari minore te pot darama cel mai tare: coafura jalnica, mancare arsa, rufe distruse, copii indaratnici, cheltuieli neprevazute. Daca ar veni pe rand, poate ca nu ar ridica asa mari dificultati. Dar acestea sunt cazuri rare, pentru ca, cel mai adesea, un necaz nu vine singur. Toti avem zile in care chiar si cel mai mic amanunt ne poate scoate din minti.

Asadar, este esential sa nu desconsideram lucrurile marunte. Daca ele te fac sa te prabusesti adanc, e semn ca ceva nu e in regula. Nu e ceva minor. De aceea, ia-ti timp sa te ocupi de problemele majore, pentru ca, mai tarziu, sa poti trece razand prin cele minore.

Unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poti face este sa te debarasezi, in mod regulat, de balastul mintal. Personal, am posibilitatea sa fac aceasta in timp ce alerg. Mintea imi trece pe pilot automat. Dupa ce procesez fiecare chestiune, ma pot elibera de povara ei. Si mi-am dat seama ca, cu cat alerg mai mult, cu atat mai putin balast imi ramane de aruncat, putand astfel sa imi mobilizez mintea pentru abordarea altor probleme, care imi solicita insistent atentia.

Poate ca, pentru tine, timpul propice introspectiei este atunci cand te plimbi cu bicicleta sau cand conduci fara vreo destinatie anume. Poate ca cel mai mult iti prieste un fundal muzical sau chiar momentele rezervate rugaciunii.

Eliberandu-ti mintea, vei castiga forte noi pentru a infrunta supararile marunte. Sunt ocazii in care nu-mi trebuie prea mult, ca sa imi sara tandara, tocmai pentru ca am lasat sa se adune prea multe. Un cadru aglomerat duce la o minte aglomerata si, cand mintea este suprasaturata, nu trebuie foarte mult pentru a exploda. Daca aglomeratia iti afecteaza capacitatea de a face fata inghiontirilor vietii, poate ca e momentul pentru ofensiva. Un sprijin deosebit primim din partea prietenilor. Uneori, iti este chiar suficient sa stii ca exista cineva caruia ii pasa de tine. Nu de putine ori, eu si Kristen, prietena mea, ne sunam doar pentru a ne spune fiecare of-ul. Stiu ca ea imi intelege frustrarile, si aceasta, cumva, imi valideaza simtamintele. Cateodata, are si unele sugestii pentru mine, care se dovedesc a fi chiar solutia problemelor mele. Iar daca nu, cel putin simt ca am fost ascultata. Pe de alta parte, aflarea problemelor ei imi ofera o noua perspectiva asupra celor personale. Daca chiuveta mea este infundata, iar casa ei, un santier, incerc un simtamant de bucurie, pentru ca nu sunt in locul ei. Si nu putine sunt ocaziile in care ea se bucura ca nu este in locul meu. Dupa care facem haz pe seama necazurilor noastre si ne simtim mai bine… desi nimic nu s-a schimbat.

Da, in viata fiecaruia trebuie sa mai si ploua. Poti sa izbesti cu pumnul in perdeaua de picaturi sau te poti ascunde de ele. Sfatul meu este sa-ti inchizi umbrela, sa topai prin toate baltile, fara sa ratezi macar una, si sa canti cat poti de tare. Insa tu hotarasti. Ramane la latitudinea ta.

Celeste Walker face fata zilelor proaste in Rutland. Vermont. SUA.