Cocimari Grigorie Vasilievici s-a născut la 14 februarie 1940 în familia lui Vasile și a Olgăi Cocimari, în satul Sîngereii Noi. Au fost opt frați iar el era cel mai mic. Războiul și foametea din acei ani grei aproape că l-au lipsit de bucuria copilăriei. A cunoscut greutățile vieții încă din primii ani și a ajuta părinții în tot ceea ce aveau de făcut. Când a trebuit să meargă la școală a fost foarte bucuros să facă acest lucru dar a fost nevoit să înlocuiască școala cu munca – în timpul zilei lucra iar seara mergea la învățat. În acest fel a absolvit zece clase și s-a demonstrat a fi un elev foarte bun.
Profesorii au venit acasă și le-au cerut părinților, chiar i-au obligat, să îl trimită mai departe să își continue studiile, dar Dumnezeu avea alte planuri pentru acest tânăr. Împreună cu prietenii, care făceau parte din Biserica Adventistă, au început să fie tot mai mult interesați de Dumnezeu. Odată, în timp ce asculta imnul „Timpul zboară ireversibil”, a hotărât să-și consacre viața lui Dumnezeu, înțelegând că acest lucru trebuie făcut fără întârziere. De aceea, în anul 1957, la cei 17 ani pe care îi avea, a încheiat legământ cu Dumnezeu prin botez împreună cu o grupă de prieteni, devenind membru al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea.
În anul 1958 a fost încorporat în Armata Sovietică. Anii de armată și i-a petrecut în regiunea Carelia, or. Petrozavodsk. Acolo a slujit timp de trei ani și jumătate, respectând principiile lui Dumnezeu. În acești ani tulburi Dumnezeu a fost alături de Grigorie. Fiind un tânăr capabil și educat a fost respectat ca un soldat exemplar.
Întors din armată, Grigorie Vasilievici a plecat să lucreze în Kazahstan.
Pastorul Gumeniuc Ivan Afanasievici, era pe atunci pastor la Sîngereii Noi. El l-a remarcat pe acest tânăr capabil și temător de Dumnezeu și a început să îl invite să studieze împreună la diferite grupe de tineret. Tinerii studiau acolo Biblia, meditau ceasuri întregi asupra adevărurilor ei profunde. Aplicau principiile biblice la viața de zi cu zi și se implicau cu bucurie în slujirea din Biserică. Curând Grigorie Vasilievici a fost trimis să ajute biserica din Hitrești, r. Florești.
Între anii 1968-1973 Grigorie Vasilievici a fost chemat să învețe omiletica și să se pregătească să devină pastor. El Îl iubea pe Dumnezeu, iubea Biblia și îi iubea pe oameni. Trebuie să amintim faptul că Grigorie Vasilievici a fost unul dintre primii tineri chemați să slujească ca pastori în Moldova.
Anul 1969n a fost unul deosebit în viața lui Grigorie Vasilievici. El și-a împărtășit sentimentele în fața tinerei Anna Ivanovna Verenciuc. După ce i-a cerut mâna și inima, s-au căsătorit.
Dumnezeu a binecuvântat familia lor în care s-au născut trei copii – Ghenadie, întâiul născut, Veaceslav, al doilea fiu și Tatiana.
s-au străduit să facă tot ceea ce pot pentru copiii lor, pentru familie și pentru bisericile pe care le-au slujit, împlinind porunca lui Dumnezeu „ … faceți totul spre slava lui Dumnezeu”.
Grigorie Vasilievici a lucrat împreună cu familia sa pe tot teritoriul Republicii, de la sud la nord. Toate comunitățile îl știu și își amintesc predicile și sfaturile lui.
În perioada 1985-1994 a condus Biserica AZȘ din Moldova coordonând activitatea Departamentului Școala de Sabat și ca președinte al Uniunii de Conferințe, Moldova. A lucrat 40 de ani în via Domnului îndreptând privirea oamenilor spre Dumnezeu.
Ajuns la vârsta pensionării, Grigorie Vasilievici a continuat lucrarea pe care o făcea de o viață, implicându-se activ în lucrare și ajutându-i pe pastorii tineri în slujirea lor. niciodată nu a refuzat să ofere ajutorul comunităților învecinate; Sîngereii Noi, Marinești, Alecsandrei, Rădoaia, Chirileni. De fiecare dată când biserica împărțea cărți s-au ziare, se afla în primele rânduri, dând un bun exemplu. În or. Bălți putea fi recunoscut de departe de către mulți dintre locuitori orașului pentru că el a putut fi văzut de multe ori pe străzi propunându-le cărți creștine.
Grigorie Vasilievici a avut înțelepciunea de a uni mereu activitatea spirituală cu cea fizică – îi plăcea să aibă grijă de livadă și să lucreze în grădină, mulțumind lui Dumnezeu pentru binecuvântările minunate oferite.
Pe 15 Ianuarie 2018, la vârsta de 78 de ani, viața a încetat să mai pulseze în inima iubitului soț, tată, bunic și slujitor al lui Dumnezeu care a fost Grigorie Vasilievici Cocimari.
Prorocul Ieremia spune – Căci moartea s-a suit pe ferestrele noastre, a pătruns în casele noastre… Cât este de trist faptul că aceste cuvinte sunt o realitate a existenței noastre. Dar Dumnezeu știe din ce suntem făcuți și îi spuen omului: „Iar tu du-te până va veni sfârșitul; tu te vei odihni și te vei scula iarăși odată în partea ta de moștenire, la sfârșitul zilelor” (Dan. 12:13).
Vom păstra o amintire plăcută în inimile noastre a acestui lucrător credincios în via Domnului.