Măsura lui Dumnezeu pentru adevăr și minciună

Predici și articole Wednesday, 21 June 2017

Chiar din clipa în care Dumnezeu a creat primul om și l-a așezat, împreună cu Eva, în grădina Edenului, a fost nevoie de intervenția lui Dumnezeu pentru a reglementa relația lor. Cum trebuia să se raporteze Adam, o creatură, la Dumnezeu, Creatorul, și la minunata creație în mijlocul căreia se afla? Apoi, odată cu înmulțirea membrilor primei familii și cu răspândirea lor pe toată suprafața pământului, așa cum poruncise Dumnezeu și cum era planul Lui, a devenit evident faptul că numărul mare al populației cerea apariția unor reguli care să stabilească modul în care ei trebuie să se raporteze la Dumnezeu și unii la alții.

Pentru ca să existe ordine în rândul oamenilor, să se bucure de prosperitate și fericire, a fost nevoie de o lege care să le apere drepturile și care să stabilească ce este corect și ce nu este bine. În conformitate cu această Lege marele Judecător al Universului ar putea evalua comportamentul locuitorilor pământului.

Pentru a împlini această nevoi Dumnezeu a dat zece precepte ale neprihănirii – Cele Zece Porunci. Această Lege mai mult decât o colecție de reguli simple de comportament exterior. Ele au devenit codexul moralității pentru toate timpurile. În ele se pot găsi regulile de bază ale moralității, date de Creatorul omenirii pentru oamenii din toate timpurile. Nici un impuls bun în om nu poate apărea fără influența uneia dintre cele zece porunci ale Sale.

Odată, la Isus a venit un cărturar tânăr cu întrebarea despre ceea ce este cel mai important în viață: „Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?” (Matei 19:16).

Răspunsul Mântuitorului conține un adevăr atemporal și imuabil, actual astăzi ca și pentru cei care l-au auzit atunci din gura lui Isus: „Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile” (Matei 19:17).

După care Isus a arătat foarte clar la care lege se referea: „Să nu ucizi; să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă” (Matei 19:18) etc. Doar cele Zece Porunci includ preceptele amintite. Isus sune în mod direct faptul că Legea este etalonul după care trebuie să ne măsurăm viața, dacă, bineînțeles, vrem și ne tindem să fim gata pentru viața veșnică.

Strămoșii noștri erau convinși că cele Zece Porunci constituie criteriul binelui și răului; totuși în zilele noastre sunt mulți cei care le consideră prea demodate. Ele au fost înlocuite de reguli mai convenabile care corespund nevoilor  acelor persoane.

Este foarte răspândit astăzi următorul punct de vedere: „Fiecare om are propriile sale legi, propria normă de comportament, propria înțelegere cu privire la ceea ce este bine și ceea ce este rău”.

Dar, atunci când Isus Și-a trimis ucenicii le-a poruncit  să meargă și să propovăduiască tuturor neamurilor: „Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit” (Matei 28:20).

Un mare predicator al Antichității a rezumat mai clar datoria pe care o are fiecare om credincios: „Să ascultăm, dar, încheierea tuturor învăţăturilor: „Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om. Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău” (Eclesiastul 12:13, 14).

În acest pasaj Dumnezeu l-a inspirat pe Solomon să scrie aceste cuvinte care exclud posibilitatea de a avea legi proprii, atâta timp cât întreaga viață a omului este comparată cu etalonul divin a ceea ce înseamnă neprihănire și păcat, care se găsește în Legea Sa – Cele Zece Porunci. „Aceasta este datoria oricărui om” – spune Solomon. Poruncile vor fi etalonul judecății lui Dumnezeu, unde se va hotărî o dată pentru totdeauna soarta fiecărui om. Doar prin Lege putem ști care este datoria omului față de Dumnezeu și față de semenul Său.

Psalmistul spune despre aceasta: „Atunci nu voi roşi de ruşine la vederea tuturor poruncilor Tale!” (Psalmi 119:6). Nu ne vom rușina atunci când numele noastre vor fi chemate la judecată numai dacă, mulțumită puterii pe care ne-o oferă în fiecare zi Mântuitorul, am respectat toate poruncile acestui etalon al neprihănirii și păcatului.

Prorocul Isaia vorbește despre porunci ca fiind și un criteriu al vieții spirituale, nu doar al comportamentului moral. El spune că standardul lui Dumnezeu trebuie să fie folosit pentru a verifica autenticitatea oricărei doctrine: „La Lege şi la mărturie!” Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta” (Isaia 8:20).

În epistolele Sale, apostolul Pavel dă o valoare și mai mare Legii spunând despre ea următoarele: „Aşa că Legea, negreşit, este sfântă, şi porunca este sfântă, dreaptă şi bună. (…) Ştim, în adevăr, că Legea este duhovnicească” (Romani 7:12, 14).

Păcatul, adică încălcarea Legii lui Dumnezeu, aduce chin sufletesc și niciodată nu duce la fericire. Isus a spus că o viață de ascultare deplină aduce cu sine fericire și bucurie pe care nimeni nu le poate răpi (Ioan 16:22).

Vreți să aveți fericire, să vă bucurați de adevărata fericire?

Pregătit de I. Korovina

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.