Dezbatere teologică interconfesională cu reprezentanţii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea și Bisericii Ortodoxe

O nouă întrunire interconfesională inițiată de către reprezentanții Bisericii Ortodoxe, a avut loc în oraşul Soroca pe data de 01.05.2017 între reprezentanţii Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, care au găzduit evenimentul şi reprezentanţii Centrului de Misiune Cuviosul Anatolie Tihai.

La dezbatere au luat parte profesorii Academiei de Teologie Ortodoxă din Chişinău: prot. Octavian Solomon, titular la catedra de Sectologie şi Îndrumări Misionare, prot. Iulian Raţă, titular la catedra de Omiletică şi Catehetică şi preotul misionar Veaceslav Bodarev. Împreună cu profesorii participanţi din partea  Bisericii Ortodoxe din Moldova la dezbatere au participat şi mai mulţi studenţi ai Academiei de Teologie.

Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea a fost reprezentată de pastorii:  Andrei Moldovanu, conducător al departamentului de relaţii externe şi a drepturilor omului şi secretarul asociaţiei pastorale a Bisericii Adventiste, pastorul Valeri Sajin și gazda evenimentului Tudor Scurtu.

Tematica dezbătută la această întrunire a fost din domeniul antropologiei creştine şi anume Existenţa sau inexistenţa sufletului ca entitate distinctă a omului (Dihotomia sau trihotomia omului).  S-au propus spre dezbatere diverse aspecte care ţin de dihotomia și trihotomia naturii umane. S-a discutat despre componențele de bază a omului (duh, suflet și trup). Pe baza textului din Geneza 2:7 s-au analizat următorii termeni:

1. ”נְשָׁמָה” (Neșama);  ”רוּח” (Ruah);’’πνεῦμα’’ (pnăuma)  – duh, suflare, energia de viață, vânt) (Gen. 2:7; Gen. 7:22; Pr. 20:27; Is:30:33; Ecl.12:7; Gen. 8:1; Jud. 15:19; 2 Tes. 2:8; Ioan 3:8; 27:50), e.t.c.
2. הָאָדָם עָפָר (Haadam afar) = Praf, țărâna pământului (Gen. 3:19), e.t.c.
3. נֶ֥פֶש”” (Nefeș)‚’’ψυχή’’ (psiuhă) – însăși omul, viață, sânge. (Gen. 9:4,5; Mat. 2:20) e.t.c.
4. לְנֶפֶשׁ חַיָּה (Lă nefeș haia) – suflet viu. 1:20, 24

Biserica Adventistă de ziua a șaptea, pe baza textelor de mai sus, susține trihotomia naturii umane, și înțelege termenii biblici: duh (ruah, neșama), suflet (nefeș) și trup, ca trei componente diferite ale omului. Astfel omul a fost creat din țărâna pământului, Dumnezeu suflândui în nări ’’suflare de viață’’ (Neșama, Ruah), după care omul a devenit un ’’suflet viu’’ (lă năfăș haia) (Gen. 2:7). Moartea omului este un proces invers, după cum citim în Eclesiastul 12:7 „până nu se întoarce:

1. ţărâna (עָפָר ) în pământ, cum a fost,
2. şi până nu se întoarce duhul רוּחַ (ruah) la Dumnezeu, care l-a dat.’’
3. Fără țărână (trup) și fără suflare de viață (ruah) sufletul viu sau viața încetează existența, omul moare. 104:29

Ortodocşii identifică suflarea divină cu sufletul omului, susținând dihotomia naturii umane. Din punct de vedere ortodox afirmația că ’’sufletul’’ și ’’duhul’’ omului din (Facerea 2:7 și Ecl. 12:7) ar fi două componente total diferite, este un concept combătut temeinic în tradiţia Bisericii ortodoxe. Învățătura ortodoxă susține că sufletulul ar fi  o entitate distinctă a omului care după moartea fizică nu-şi încetează existenţa şi nu se anihilează ca persoană.

Asupra conceptului adventist de adormire-somn cu sens de moarte prin care omul se anihilează ca şi existenţă, cînd ’’Mortul nu mai știe nimic. (Ecl. 9:5), preoţii ortodocşi au evidenţiat faptul că în timpul somnului oamenii nu-şi încetează existenţa ci doar trec într-o stare de odihnă.

Prin urmare, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea și-a exprimat credința în faptul că „Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata, si omul s-a facut astfel un suflet viu” (Geneza 2:7). În clipa morții, „… se intoarce tarana in pamant, cum a fost, si pana nu se intoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat” (Eclesiastul 12:7), astfel sufletul încetează să mai existe până la revenirea Mântuitorului Isus. „Caci insusi Domnul, cu un strigat, cu glasul unui arhanghel si cu trambita lui Dumnezeu, Se va cobori din cer, si intai vor invia cei morti in Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi ramas, vom fi rapiti toti impreuna cu ei in nori, ca sa intampinam pe Domnul in vazduh; si astfel vom fi totdeauna cu Domnul” (2 Tesaloniceni 4:16-17).

Departamentul Informației al comunității