Recent am fost diagnosticat cu pneumonie, iar medicul meu mi-a prescris antibiotice. Nu mă simțeam deloc bine, dar din cauza faptului că nu-mi place să iau medicamente, am luat antibiotice numai până m-am simțit mai bine și apoi m-am oprit. Este bine să folosim abtibioticele rămase mai târziu?
Această întrebare subliniază un concept foarte important.
Antibioticele – medicamente foarte utile pentru a lupta împotriva infecțiilor și a bolilor cauzate de bacterii. Funcționează fie distrugând bacteriile fie împiedicându-le multiplicarea. Antibioticele sunt bune pentru a ține infecția sub control și pentru a ajuta sistemul imunitar al organismului în procesul de distrugere a bacteriilor din organism.
Alexander Fleming a descoperit primul antibiotic în 1928. Dar numai în anii 1940, penicilina a fost utilizat în tratamentul soldaților răniți în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Aceast succes, a deschis o eră interesantă a progresului în lupta împotriva bacteriilor, folosind agenti antimicrobieni (antibiotice). Din acel moment au fost realizate mai multe tipuri de antibiotice, care au ca scop să distrugă mecanisme specifice, reușind să controleze inmultirea bacteriilor si chiar să ucidă bacteriile.
Pe cât de interesantă a fost călătoria de descoperire și de rafinare a antibioticelor, pe atât de plină de probleme. Unele persoane nu pot tolera anumite antibiotice; această intoleranță variază de la alergii severe (șoc anafilactic), -care poate provoca chiar moartea – la erupții cutanate; diaree ușoară până la moderată; și infecții cu fungi, cum ar fi Candida.
În plus, numeroase bacterii au dezvoltat abilitatea de a crea o rezistență la antibioticele utilizate; Fleming însuși a remarcat această caracteristică în primele zile ale penicilinei. Acest lucru a avut ca rezultat necesitatea utilizării unor combinații de antibiotice, precum și de dezvoltarea a ceea ce a devenit cunoscut sub numele de a treia și a patra clasă de antibiotice specifice.
Mecanismul prin care bacteriile dezvolta rezistentă, a fost recunoscută de mai mulți ani; aceste microorganisme sunt supuse unor modificari genetice, care sunt mediate de fagi și plasmide. Aceste molecule mici, sau „pachete” a ADN-ului (material genetic) pot fi transferate de la o bacterie la alta. Recent, oamenii de știință chinezi au observat o dezvoltare foarte importantă și extrem de îngrijorătoare: capacitatea anumitor bacterii de a transfera această rezistență pe orizontală între diferite tulpini bacteriene. Acest lucru a fost observat în supravegherea de rutină a animalelor foloste în preparatele alimentare, cum ar fi porcul, și a fost semnalată încă de prima dată când a fost observată o astfel de rezistență la antibiotice, colistin și polimixină. Acest lucru a provocat o mare îngrijorare în lumea științifică, cu temeri că, dacă o astfel de rezistență continuă să se dezvolte, utilizarea practică și utilă a antibioticelor poate ajunge la final! Cu toate că rezistența descrisă mai sus este în prezent limitată la China, se anticipează că se va răspândi în întreaga lume.
Înapoi la întrebarea ta: Termină întotdeauna tratamentul cu antibiotice, chiar dacă te simțiți mai bine înainte de finalizarea tratamentului. Aceasta va reduce rezistența la antibiotice. Niciodată nu ar trebui să păstrăm antibiotice neterminate în casă. Încurajeză-i și pe cei asupra cărora ai influență să facă același lucru.
Peter N. Landless and Allan R. Handysides