Rugăciunea, nu înseamnă meditație

Predici și articole Tuesday, 9 February 2016

„Rugăciunea este  înălțarea minții și a inimii către Dumnezeu, este cuvântul respectuos a omului față de Dumnezeu” (Enciclopedia Biblică Arhitect. Nikifor).

În conformitate cu definiția clasică, rugăciunea reprezintă conversația omului cu Dumnezeu. Luând în considerare acest aspect, Biblia oferă aceeași imagine a definiției rugăciunii. Iată câteva exemple din cartea Psalmilor, care pe bună dreptate pot fi numite rugăciuni inspirate: Rugăciunea lui David-  „ Ascultă-mi, Doamne, glasul când Te chem: ai milă de mine şi ascultă-mă!” (Psalmul 27:7) Rugăciunea sub forma unui strigăt.

Învățăturile lui David. Rugăciunea momentului petrecut în peșteră.

„Doamne, eu Te chem; vino degrabă la mine! Ia aminte la glasul meu, când Te chem!  Ca tămâia să fie rugăciunea mea înaintea Ta, şi ca jertfa de seară să fie ridicarea mâinilor mele!  (Ps 141: 1, 2).

Rugăciunea se face cu „voce tare”. David „a strigat” către Domnul.

Rugăciunea se opune tăcerii. Rugăciune înseamnă a vorbi cu voce tare. Acel „tare” poate însemna chiar și o „șoaptă” – principală este mișcarea buzelor (1 Samuel 1: 9-17).

Spre deosebire de definiția biblică a rugăciunii, meditația – este ceva care se pentrece în lăuntrul nostru, o acțiune silențioasă: din latinescul meditatio- meditație.

  • O stare de concentrare completă și autoconcentrare indusă de relaxarea fizică, lipsa oricărei expresii emoționale, detașarea de lumea exterioară;
  • Meditația- contemplare la nivelul minții; (Dicționar al limbii ruse).

„Meditație simplă, adică, dispoziția de apropiere de Dumnezeu, nu înseamnă rugăciune. Rugăciunea trebuie să fie exprimată în cuvinte, pentru că dialogul – este una dintre cele mai importante caracteristici ale unei ființe umane care îl face să se  deosebească  de un animal. Rugăciunea nu ar trebui să fie doar la nivelul minții, ci  obligatoriu cu voce tare”(Siddur,” Porțile rugăciunii „).

Desigur, există situații în care este imposibil să te rogi cu voce tare, dar Dumnezeu aude și rugăciunea în taină (Geneza 24: 42-48; Neemia 2: 1-5), iar excepțiile de la această regulă nu face decât să confirme regula generală.

Rugați-vă: În șoaptă, în taină, tare și foarte tare!

Vitaliy Oleinik

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.