DECLARAŢIA BISERICII ADVENTISTE DE ZIUA A ŞAPTEA CU PRIVIRE LA LIBERTATEA DE EXPRIMARE ŞI DEFĂMAREA RELIGIEI
O trăsătură distinctivă a oamenilor este abilitatea oferită de Dumnezeu de a comunica în mod abstract, prin discurs, simboluri şi cuvântul scris. Această capacitate nu este nicăieri exprimată ca în domeniul credinţei. Comunicarea convingerilor religioase este esenţială pentru abilitatea noastră de a explora sensul şi scopul în viaţă, de a discuta despre valorile care ne ghidează acţiunile şi de a ne împărtăşi experienţa pe măsură ce cunoaştem mai mult despre Dumnezeu.
Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea sprijină cu fermitate libertatea de exprimare, în general, şi libertatea de exprimare religioasă, în special. Deşi libertatea de exprimare este garantată de articolul 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, se fac, în continuare, eforturi pentru a limita exprimarea atât la nivel naţional şi în cadrul Naţiunilor Unite. La ambele niveluri, s-a acordat o atenţie deosebită limitării exprimării care ofensează convingerile religioase ale ascultătorului. Adventiştii de ziua a şaptea susţin sensibilitatea şi respectul în toate formele de comunicare. Suntem astfel preocupaţi cu privire la discursul conceput pentru a ofensa sensibilităţile religioase. Cu toate acestea, credem că cedarea dreptului de a controla discursul religios statului duce la apariţia unei ameninţări mult mai mari a autonomiei credincioşilor decât cea reprezentată de exprimarea ofensatoare. Într-adevăr, astăzi există numeroase exemple de state care invocă dorinţa de a proteja sentimentele religioase pentru a justifica reducerea forţată la tăcere a vorbirii religioase paşnice.
Opoziţia noastră faţă de restricţionarea discursului nu este fără excepţii. Biserica recunoaşte că, în anumite circumstanţe, exprimarea poate conduce la prejudicii semnificative, tangibil e, ale dreptului la siguranţă fizică, ale dreptului la proprietate şi alte drepturi similare. În astfel de cazuri foarte rare, recunoaştem responsabilitatea statului de a acţiona pentru protejarea populaţiei. Atunci când aceste limite sunt necesare, Biserica se aşteaptă ca guvernele să formuleze restricţii stricte pentru a aborda doar discursul periculos în cauză.
Biserica recunoaşte responsabilitatea specială a celor aflaţi la putere pentru a comunica un mesaj care susţine drepturile fundamentale ale omului, inclusiv toate dimensiunile libertăţii religioase. Această responsabilitate este în mod deosebit legată de guvernanţi, care sunt, în general, într-o poziţie unică de a încuraja respectul pentru drepturile poporului lor şi, în special ale minorităţilor.
Recunoscând dreptul de a-şi exprima liber convingerile religioase, adventiştii de ziua a şaptea acceptă responsabilitatea de a-şi adapta discursul pentru a se asigura că este în concordanţă cu învăţăturile biblice. Aceasta include obligaţia de a fi atât de cinstiţi cât şi iubitori. Acest lucru este deosebit de important atunci când se discută o altă credinţă deoarece pasiunea religioasă poate duce la o percepere uni-dimensională a celorlalţi. Onestitatea nu înseamnă doar prezentarea acurată a faptelor, ci şi plasarea informaţiilor în contextul corect. fapte care să ateste cu exactitate, dar, de asemenea, introducerea de informaţii într-un context precis. Adventiştii de ziua a şaptea vor fi conduşi de legea iubirii a lui Hristos, în tot ce spun si fac. Atunci când darul vorbirii, oferit de Dumnezeu este folosit pentru a comunica în dragoste, îi vom binecuvânta nu numai pe semenii noştri, ci Îl vom onora pe Dumnezeu, care ne-a creat pe toţi cu darul de a ne exprima.
Aceasta declaratie a fost aprobata si votata de catre Comitetul Administrativ al Conferintei Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, pe 23 iunie 2010, la sesiunea Conferintei Generale, desfasurata la Atlanta, Statele Unite ale Americii.