Captivii ca misionari

Pentru studiul din această săptămână, citește: Geneza 41; Isaia 39:5-7; Daniel 1 – 12; Matei 24:14,15.

Sabat după-amiazăTextul de memorat: „I S-a dat stăpânire, slavă şi putere împărătească, ca să-I slujească toate popoarele, neamurile şi oamenii de toate limbile. Stăpânirea Lui este o stăpânire veşnică şi nu va trece nicidecum şi Împărăția Lui nu va fi nimicită niciodată.” (Daniel 7:14)

Ca oameni ai profeţiei, adventiştii de ziua a şaptea cred în revenirea iminentă a lui Isus Hristos. Venirea Sa va pune capăt istoriei acestei lumi aşa cum o cunoaştem şi va instaura Împărăţia lui Dumnezeu, descrisă astfel în cartea lui Daniel: „Domnia, stăpânirea şi puterea tuturor împărăţiilor care sunt pretutindeni sub ceruri se vor da poporului sfinţilor Celui Preaînalt. Împărăţia Lui este o împărăţie veşnică şi toate puterile Îi vor sluji şi-L vor asculta!” (Daniel 7:27). Împărăţia aceasta reprezintă punctul culminant al credinţei noastre; este moştenirea sfântă – cetatea „al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu” (Evrei 11:10); este acea „patrie mai bună”, cum este numită în Evrei 11:16, pe care au aşteptat-o toţi oamenii lui Dumnezeu din toate secolele.

Cartea lui Daniel este şi un fel de manual pentru activitatea misionară. Din ea putem afla cum a lucrat Domnul prin credincioşii Săi pentru a ajunge la oamenii care nu-L cunoşteau pe Dumnezeu. Credincioşii aceştia, prin loialitatea, zelul şi credinţa lor, le-au descoperit celor care se închinau la dumnezei falşi realitatea existenţei unui Dumnezeu viu şi le-au oferit şansa de a avea un loc în Împărăţia Sa veşnică.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.