Cu regret Vă anunţăm că la data de 28 iulie 2014 la orele 3.00, la vîrsta de 83 de ani, a decedat slujitorul Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea Ivan Mihailovici Grubîi.Ivan Mihailovici s-a născut la data de 9 noiembrie 1931 în s. Codrenii Noi, raionul Donduşeni, unde a fost al patrulea din cei cinci copii.
Cel mai memorabil eveniment al vieţii lui a fost faptul că odată tatăl lui, un creştin ortodox consacrat, a găsit o Biblie, şi toată familia citea iarna Sfînta Scriptură. Ca rezultat în acelaşi an tatăl, mama şi fratele mai mare au fost botezaţi în Biserica AZŞ.
S-a întîmplat aşa, că după anii grei de război părinţii lui Ivan Mihailovici s-au stins din viaţă unul după altul în anul 1945, şi adolescentul de 14 ani a rămas la îngrijirea fratelui mai mare, Alexandru. Dumnezeu a fost bun cu orfanii, şi ei cu bine au trecut peste foametea din anii 1946-1947.
În 1950 Ivan Mihailovici a fost botezat în Biserica AZŞ, s-a căsătorit cu Maria Ivanovna Russu şi a început să contstruiască o casă.
Peste un an a fost chemat în armată, unde a petrecut patru ani. În anul 1955 tînărul sergent s-a întors acasă. Biserica în Codrenii Noi avea nevoie de un conducător credincios şi devotat, şi Ivan Mihailovici a făcut faţă aceastei slujiri.
La data de 1 ianuarie 1956 în familia lui Ivan şi Maria s-a născut multaşteptatul copil, fiul Valentin, peste 4 ani – Mihail, în anul 1963 – Petru şi în 1970 fiica Tatiana. Încercînd să supravieţuiască, să construiască casa, să-şi educe copiii, Ivan Mihailovici muncea sîrguincios iniţial ca vînzător în magazinul din sat, electrician la uzina din Donduşeni, constructor la fermă.
În anul 1966, văzînd necesităţile bisericii, Ivan Mihailovici a decis să construiască o casa mai mare din cea cu două camere, unde jumătatea casei îi va reveni bisericii.
În anul 1971 conducerea Bisericii AZŞ în Moldova, văzînd consacrarea şi devotamentul lui Ivan Mihailovici, l-a invitat în lucrare spirituală. În anul 1975 toată familia s-a mutat la Bălţi. Bisericile din Bălţi, Zarojeni, Glodeni, Drochia, Hitreşti, Celacăuca – sunt o listă incompletă de comunităţi unde a slujit Ivan Mihailovici.
În anul 1991, după retragere la pensie, el a continuat să slujească la Centrul Adventist de Carte din Bălţi, ca prezbiter în com. Maranata, un membru activ al „grupului funebru”. Ivan Mihailovici niciodată nu rămîinea nepăsător faţă de acei în nevoie, a fost atent şi săritor la nevoie.
Colaboratorii şi membrii bisericii remarcă punctualitatea, organizarea, curajul, responsabilitatea şi grija în slujire ale lui Ivan Mihailovici.
Un motiv deosebit de mîndrie pentru Ivan Mihailovici a fost familia lui. Împreuna cu Maria Ivanovna au trăit 64 de ani, au avut patru copii, opt nepoţi şi doi strănepoţi. Un lider spiritual în biserica, el încerca să fie şi un preot în familie. El Îl iubea sincer pe Dumnezeu – de multe ori recitea Biblia, întotdeauna în rugăciune îi numea pe toţi copii şi nepoţi pe nume. Se bucura că toţi cei 23 de membri ai familiei sunt creştini adventişti de ziua a şaptea.
Cinci ani în urmă Ivan Mihailovici a suferit primul accident vascular cerebral după care a prierdut capacitatea de a vorbi şi de a se mişca activ. În pofida tuturor problemelor de sănătate el nu uita niciodata de timpul începerii Sabatului şi din toate puterile încerca să fie prezent la serviciul divin.
O lună în urmă Ivan Mihailovici a participat la Sfînta cină, două săptămîni în urmă a suferit încă un accident vascular cerebral, după care nu şi-a mai putut reveni.
A fost ultima cină, ultima respiraţie, însă a fost respiraţia speranţei unui creştin care îşi predă viaţa în mîinile Dumnezeului iubitor. „Vino, Doamne Isuse!!!”
Aducem sincere condoleanţe rudelor şi celor apropiaţi.