„În credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite, ci doar le-au văzut şi le-au urat de bine de departe, mărturisind că sunt străini şi călători pe pământ.” (Evrei 11:13)Nu ţi-ai dori să fi trăit în „vremurile bune de odinioară”, când părinţii erau iubitori, copiii ascultători, iar familiile fericite? Ce-ai spune dacă am face un punctaj al familiilor model din seria marilor nume ale istoriei sacre? Pentru o evaluare mai bună, îţi propun să le dăm câte o notă: A pentru familia model, ideală; C pentru cele mediocre; F pentru cele corigente. Să începem.
Adam şi Eva. Toţi dorim să le dăm un A pentru că au fost părinţii noştri de ispravă, însă o familie perfectă nu îţi poate garanta că nu o vei lua pe căi greşite, deci C. Ce spui de Cain şi Abel? Ei primesc un mare F pentru că între ei nu am găsit armonia. Dar celelalte familii antediluviene? Cain a fugit de acasă, Lameh a introdus poligamia, Enoh s-a descurcat bine, însă căsătoriile mixte dintre urmaşii celor credincioşi şi ai celor răzvrătiţi au dus la un declin al societăţii, deci C sau F, sau undeva la mijloc, pentru întreg arborele lor genealogic. Noe şi doamna Noe cu fiii lor – într-un final s-a ajuns la un moment ruşinos, dar să fim generoşi: C (bine, bine, B+).
Avraam şi Sara. Un cuplu fericit, fără copii, care îşi minte vecinii pentru a proteja viaţa soţului. Apoi intruziunea lui Agar a iscat mari probleme, nu-i aşa? Un soţ şi tată, două soţii şi mame şi doi fraţi vitregi răsfăţaţi. O notă indulgentă ar fi C, nu crezi? S-au purtat mai bine Isac şi Rebeca? Cu siguranţă păreau fericiţi, deşi nu puteau avea copii şi obişnuiau să mintă. Apoi au stricat darul lui Dumnezeu, alegându-şi câte un preferat dintre gemenii Esau şi Iacov. De aici au decurs necazurile. Notele? C pentru părinţi şi F pentru duşmănia dintre fraţi. Nu le-a fost mai bine lui Iacov şi soţiilor surori, Lea şi Rahela, celor două concubine şi celor doisprezece fii, dintre care unul s-a culcat cu nora lui (Iuda), iar zece au căzut într-un conflict de rudenie cu adâncimi ruşinoase, vânzându-şi fratele ca sclav! O notă pentru Iacov şi compania lui? F minus! Am găsit numai o singură căsnicie fără pată: cea a lui Iosif. Dă-le A!
„Vremurile bune de odinioară”? Glumeşti! Comunitatea celor aleşi a fost într-un continuu declin încă de la început. Dacă cine se aseamănă se adună, atunci putem gândi toți cam la fel… Pentru că avem o veste bună: Dumnezeul celor aleşi ne ia aşa cum suntem – disfuncţionali, vulnerabili şi slabi – şi încă ne iubeşte şi ne conduce, cu familiile noastre destrămate, până când vom ajunge în Ţara Făgăduinţei.