Credinţa care lucrează prin fapte

Domnul Isus a dezvăluit mila şi iubirea Tatălui prin minunile pe care le-a făcut. El a vindecat corpul omenesc lovit de paralizie, arătând astfel că avea o putere şi mai mare, aceea de a vindeca sufletul paralizat. A vindecat braţele şi picioarele bolnave ale oamenilor, pentru că dorea şi mai mult să le vindece inimile şi gândurile bolnave. Minunile Sale ne oferă câteva lecţii despre exercitarea credinţei şi, totodată, despre creştere şi schimbare.

Una dintre lecţiile cele mai impresionante despre puterea credinţei se găseşte în minunea vindecării bolnavului de la scăldătoarea Betesda. Bărbatul acesta zăcuse pe marginea scăldătorii vreme de treizeci şi opt de ani şi îşi pierduse orice speranţă. Părea condamnat la o viaţă de mizerie, sărăcie şi suferinţă. Însă atunci a venit Isus.

8. Citeşte Ioan 5:1-14. De ce crezi că i-a adresat Isus întrebarea: „Vrei să te faci sătos?” Nu era normal ca un om bolnav de atâta timp să îşi dorească vindecarea? Care a fost intenţia lui Isus aici? Cum a răspuns bolnavul?

Domnul Isus nu ia în seamă lamentarea bărbatului bolnav, ci îi spune direct: „Scoală-te, ridică-ţi patul şi umblă” (Ioan 5:8). Întrebarea fundamentală era aceasta: Avea acest om sărman să creadă în cuvântul lui Hristos şi să acţioneze în consecinţă, în ciuda situaţiei în care era? În clipa în care a luat decizia de a asculta întocmai de cuvântul lui Hristos, a fost vindecat. Darul vindecării s-a aflat în cuvântul Său. Cuvântul acesta a purtat cu el puterea Duhului Sfânt de a aduce la îndeplinire ceea ce a spus Hristos.

„Când crezi făgăduinţa – când crezi că eşti iertat şi curăţit – Dumnezeu face din aceasta o realitate; eşti vindecat, întocmai cum i-a dat Domnul Hristos celui paralizat puterea de a umbla, îndată ce a crezut că este vindecat. Tot aşa se va întâmpla şi cu tine în momentul în care vei crede.

Nu aştepta să simţi că eşti sănătos, ci spune: «Eu cred acest fapt; şi este aşa nu pentru că eu simt, ci pentru că Dumnezeu a făgăduit.»” – Ellen G. White, Calea către Hristos, p. 51

De ce este important să crezi făduinţele lui Dumnezeu despre iertare, mai cu seamă atunci când te simţi condamnat şi vinovat de păcatele săvârşite? De ce este necesar ca iertarea să preceadă reforma în vieţile noastre? De ce este important să avem convingerea că putem fi biruitori chiar acum, prin puterea Domnului Hristos?

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.