Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi, când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea. (Proverbele 22:6)
Specialiştii – profesori, pedagogi, psihologi, sociologi etc. – au ajuns la concluzia că educaţia primită de un copil în primii ani din viaţă constituie baza autentică pentru o dezvoltarea armonioasă, pentru formarea unui caracter nobil. De fapt, noi toţi observăm zilnic în manifestările, atitudinile şi faptele semenilor noştri efectul unei educaţii corecte sau, dimpotrivă, vedem că le lipsesc „cei şapte ani de acasă”.
Paginile Sfintei Scripturi abundă în exemple din ambele categorii. Ne amintim cu plăcere de puritatea şi nobleţea lui Iosif, de abnegaţia şi demnitatea lui Moise, de înţeleptul Daniel, de neînfricaţii săi prieteni, de fermitatea recabiţilor, care, maturi fiind, au rămas fideli învăţăturilor tatălui lor: „Noi ascultăm tot ce ne-a poruncit Ionadab, fiul lui Recab, tatăl nostru” (Ieremia 35:8). Şi ce binecuvântare au primit de la Dumnezeul lui Israel!
Reformatorul elveţian Ulrich Zwingli a beneficiat de un mediu al copilăriei şi o educaţie care l-au pregătit pentru misiunea lui viitoare. „Crescut în mijlocul grandorii, frumuseţii şi perfecţiunii impunătoare a naturii, în mintea lui şi-a făcut loc de timpuriu simţământul măreţiei, puterii şi maiestuozităţii lui Dumnezeu” (TV, p. 140). Lucrând pentru Dumnezeu sub această influenţă, Zwingli contribuie la răspândirea învăţăturii puternice a cauzei protestante şi apoi, la declararea oraşelor Berna şi Basel în favoarea Reformei.
Toţi suntem preocupaţi de viitorul copiilor şi al nepoţilor noştri şi suntem în stare să facem imposibilul pentru binele lor, dar, dacă-i iubim cu adevărat, trebuie să începem cu educaţia. Să cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru a le oferi, din primele zile ale vieţii, o educaţie corectă. Să-i apropiem de Hristos, să facem din El modelul lor. Le vom oferi astfel o comoară de mare preţ!
Istoria pedagogiei arată că fiecare dintre elevii care învaţă astăzi în şcoli îi este dator lui Jan Amos Comenius (1592-1670). Considerat părintele educaţiei moderne, el a încercat să echilibreze raportul dintre teorie şi practică. S-a opus unui sistem care pune accentul pe memorarea informaţiei şi a cerut ilustrarea cărţilor pentru copii. A pus la temelia educaţiei Biblia, dar şi natura, pe care o considera „a doua carte scrisă de Dumnezeu”.
Elena Petrescu, profesor la Institutul Teologic Adventist