Pentru studiul din săptămâna aceasta, citeşte: Mica 1:1-9; 2 Corinteni 11:23-27; Mica 2:1-11; 5:2; 6:1-8; 7:18-20.
Sabat după-amiază
Textul de memorat: „Ţi s-a arătat, omule, ce este bine şi ce alta cere Domnul de la tine, decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău?” (Mica 6:8)Gândul central: Domnul era dispus să-l ierte pe poporul Său şi să-l vindece, în ciuda gravei sale apostazii.
Profetul Mica a slujit într-una dintre cele mai negre perioade din istoria lui Israel. De mai mulţi ani, ţara era divizată în două regate. Regatul de Nord (Israel) fusese deja cucerit de Asiria, iar în Regatul de Sud (Iuda) se strecuraseră treptat răul şi violenţa. Observând aceste lucruri, Mica a predicat împotriva păcatelor fatale ale necinstei, nedreptăţii, mitei şi suspiciunii. El a fost primul proroc biblic care a profetizat distrugerea Ierusalimului (Mica 3:12).
Totuşi, prin inspiraţie profetică, el a văzut o licărire de speranţă în acea epocă întunecată. A privit, cu ajutorul lui Dumnezeu, dincolo de pedeapsa iminentă. El a transmis cuvinte de încurajare şi a anunţat că Acela care avea să stăpânească peste Israel avea să vină din Betleem. Mesia avea să-l mântuiască pe Israel şi avea să facă pace între naţiuni, învăţându-le să îşi facă din suliţe cosoare (Mica 4:3). Mustrarea Domnului avea să fie calea de refacere şi de binecuvântare.