Geneza 2:20 spune că Adam a pus nume animalelor şi astfel ne ajută să înţelegem marea deosebire dintre om şi toate celelalte vieţuitoare. Niciun animal nu se putea compara cu Adam. Nici măcar în familia maimuţelor nu s-a găsit o făptură asemănătoare cu el, pentru că Adam nu era ca maimuţa. Este important să ţinem minte ideea aceasta, pentru că atât de mulţi oameni promovează ideea că fiinţa umană nu este decât o maimuţă evoluată. Noi nu suntem maimuţe! O maimuţă nu ar fi avut cum să fie potrivită ca tovarăşă de viaţă pentru Adam tot aşa cum nu ar avea cum să fie nici pentru noi!
3. Ce metodă a folosit Dumnezeu pentru a o crea pe tovarăşa de viaţă a lui Adam? Ce semnificaţie are acest lucru? Geneza 2:21,22
Dumnezeu a modelat cu mâinile Sale trupul lui Adam din ţărâna pământului şi a procedat la fel şi cu trupul Evei, folosind o coastă de-a lui Adam. El nu a avut neapărat nevoie de coasta lui Adam pentru a o crea pe Eva, ci ar fi putut să o creeze la fel cum l-a creat pe Adam, ba mai mult, ar fi putut rosti un cuvânt pentru a o aduce la existenţă.
Totuşi El a urmărit ceva atunci când a creat-o din coasta lui Adam. Dacă Adam şi Eva ar fi fost creaţi complet separat, faptul acesta ar fi însemnat că ei erau, prin natura lor, două persoane complet independente. Însă faptul că aveau în comun o parte a corpului ne spune că ei trebuiau să fie uniţi şi să formeze un singur trup.
După ce a fost creată, Eva a fost adusă la Adam pentru a-i fi „un ajutor potrivit” (vers. 18). Ea a fost făcută din Adam (vers. 22) şi i-a fost dăruită lui Adam (vers. 22). Metoda prin care a fost creată Eva ne arată clar că Dumnezeu putea să-i ofere lui Adam oricând o tovarăşă de viaţă. Lucrul acesta avea să devină important mai târziu, când Adam a trebuit să aleagă între a i se alătura Evei mâncând din fruct sau a avea încredere că Domnul va rezolva situaţia. Adam avea nenumărate motive să creadă că
Dumnezeu îi va purta de grijă şi, de aceea, păcatul lui este cu atât mai grav.
4. Cum a reacţionat Adam când a văzut-o pe Eva? Geneza 2:23
Adam a fost atât de încântat când a văzut-o pe Eva, încât a compus o poezie. În acest verset este prima poezie din Biblie. Ea reflectă respectul lui Adam faţă de soţia lui şi intimitatea relaţiei lor. Ea trebuia să fie egala lui, un alt dar al lui Dumnezeu care avea să fie distrus prin căderea în păcat.