Ruperea împărăţiei

Împăratul a răspuns aspru poporului. A lăsat sfatul pecare i-l dăduseră bătrânii şi le-a vorbit astfel, după sfatultinerilor: „Tatăl meu v-a îngreunat jugul, dar eu vi-l voiface şi mai greu; tatăl meu v-a bătut cu bice, dar eu vă voibate cu scorpioane.” (1 Împăraţi 12,13.14)

După moartea lui Solomon, Roboam, fiul lui, s-a dus la Sihem, undese aştepta să fie recunoscut în mod oficial ca împărat peste toateseminţiile. Tot aici se afla şi Ieroboam, despre care Biblia spune căera un om de mare valoare. Dumnezeu i-a încredinţat profetului Ahia osolie uimitoare pentru Ieroboam: „Iată, voi rupe împărăţia din mâna luiSolomon şi-ţi voi da zece seminţii.” (1 Împăraţi 11,31)Educaţia timpurie a lui Roboam a fost în mare măsură neglijată.Mama lui era amonită, iar caracterul lui era nestatornic. Consecinţele teribile ale unirii lui Solomon cu femeile idolatre au devenit evidente în viaţa lui Roboam şi în apostazia lui finală. El a ales să nu asculte de sfatul bătrânilor de la curtea lui Solomon, ci le-a cerut ajutor tineriloralături de care crescuse. Roboam s-a bucurat de prosperitate trei ani,profitând de pe urma lecţiei pe care a învăţat-o la Sihem. Dar, treptat, elşi-a pus încrederea în autoritatea poziţiei lui, dând frâu liber slăbiciunilorlui moştenite, până când a căzut în idolatrie şi în apostazie.Interacţiunea dintre forţele aflate la lucru în istoria ulterioară a lui Israel ne descoperă că forţele satanice erau hotărâte să distrugă infl uenţa exercitată de Solomon, care fusese cândva un martor nobil al lui Dumnezeu înaintea popoarelor. Dar închinătorii la idoli trebuiau să înveţe odată pentru totdeauna că zeii lor nu puteau să-i izbăvească.

Un gând inspirat: „Pana inspirată trasează un raport trist al succesorului lui Solomon, ca al unuia care nu a reuşit să exercite o infl uenţă puternică în formarea credincioşiei faţă de Iehova. Cu toate că împăratulera încăpăţânat din fire, încrezător în sine, îndărătnic şi înclinat spre idolatrie, dacă şi-ar fi pus încrederea deplină în Dumnezeu, ar fi pututsă-şi dezvolte tăria de caracter, o credinţă statornică şi supunerea faţă decerinţele divine.” (Profeţi şi regi, pag. 93)

Mesajul zilei: Prin harul lui Dumnezeu, putem să dobândim o credinţă vie în călăuzirea lui Dumnezeu şi putem birui acele tendinţe carene împiedică să Îl urmăm cu tot sufletul.